Ce joburi aveau scriitorii de altădată: Eminescu a fost sufleur, Arghezi tehnician la fabrica de zahăr, iar Teodoreanu avocatul oraşului
0Au fost recunoscuţi pentru operele lor şi mulţi dintre ei au ajuns şi în manualele de limba română. Puţini ştiu însă că cei mai mulţi dintre scriitorii români aveau job-uri ce par ciudate pentru oamenii cuvântului. Tudor Arghezi a lucrat ca tehnician în fabrica de zahăr, Liviu Rebreanu a fost funcţionar la ţară, iar Mihai Eminescu a fost sufleur.
Este foarte greu să trăieşti din artă şi din scris auzim adesea. Ei bine, în urmă cu 50 de ani sau chiar un secol situaţia nu era cu mult diferită. Aşa se face că cei mai mulţi dintre scriitori au fost nevoiţi să se întreţină din alte job-uri, lăsând scriitura la stadiu de pasiune. Cei mai mulţi dintre scriitori au fost dascăli sau gazetari.
Cel mai mare poet al neamului, Mihai Eminescu a muncit ca sufleur şi copist. De asemenea, după ce îşi termină studiile superioare, este numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi şi mai lucrează ca profesor la Institutul Academic, ca revizor şcolar şi ca redactor de ziar.
Arghezi, tehnician la fabrica de zahăr
Tudor Arghezi în schimb este nevoit să lucreze ca tehnician la fabrica de zahăr Chitilia preţ de doi ani. De asemenea, acesta mai este novice la Mănăstirea Cernica şi diacon la Mitropolia Ungrovlahiei. Scriitorul munceşte şi ca redactor la o publicaţie, ce-i aduce o condamnare la închisoare. Este eliberat după un an de carceră, la intervenţia lui Nicolae Iorga.
Scriitorul bistriţean Liviu Rebreanu a urmat Academia Militară din Budapesta şi ajunge sublocotenent într-un regiment din Gyula. Acesta este şi încarcerat pentru trei luni pentru presupuse delicte săvârşite în timpul carierei militare. De asemenea, Liviu Rebreanu mai lucrează ca ajutor de notar şi funcţionar de primărie sătească.
Liviu Rebreanu a fost militar şi funcţionar de primărie sătească
Ionel Teodoreanu în schimb a fost un om al legii, fiind avocatul oraşului Iaşi preţ de decenii bune. Acesta a deţinut şi postul de decan al Teatrului Naţional Iaşi, aceasta fiind singura funcţie oficială pe care o are de-a lungul vieţii.
Blaga jonglează cu diplomaţia
Lucian Blaga a jonglat cu diplomaţia, ocupând succesiv posturi de ataşat cultural şi consilier de presă la legaţiile României din Varşovia, Praga, Lisabona, Berna sau Viena. De asemenea acesta a fost subsecretar de stat la Ministerul de externe preţ de un an.
Nicolae Iorga în schimb s-a remarcat mai mult în viaţa politică şi administrativă a României decât în cea literară. Acesta a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi al Senatului, ministru şi pentru o perioadă scurtă chiar prim-ministru.
Deşi a fost unul dintre cei mai prolifici scriitori, Nicolae Iorga este cunoscut mai mult pentru activitatea politică
Informaţii preluate din Scriitori români. Mic dicţionar
Vă mai recomandăm:
Ion Barbu şi cocaina, cea mai mare patimă a sa. Scriitorul îşi stimula geniul şi îşi omora zilele cu droguri: „Mă luptam în camera mea cu chinurile eterului