Bistriţa: Portret/ Marcel Lupşe: "Muza vine doar când vrea ea"

Nu este un „vraci” care vindecă sau ghiceşte viitorul, dar florile de leac sunt în pictura lui o temă de care nu s-a mai vindecat. Lucrările lui se bucură de un mare succes şi sunt expuse în ţări ca Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania etc. 

Marcel Lupşe a copilărit pe Valea Bârgăului, de unde a deprins mirajul ierburilor şi dragostea pentru peisaj. După vreo patru decenii de creaţie, a reuşit, probabil, să egaleze „enciclopedia” bunicii sale din partea mamei, Antonia, un personaj deosebit care l-a fascinat prin înţelepciune. Ştia de toate şi nu numai despre plante, ci şi despre oameni. De altfel, despre oameni ştia şi el câte ceva: încă mai păstrează portretele colegilor de clasă pe care le schiţa când era prin clasa a V-a. Adevărata vocaţie şi-a descoperit-o în timpul liceului, deşi nici atunci nu se gândea el să devină un mare pictor. Lucru care s-a întâmplat, până la urmă. Nu de alta, dar Lupşe a fost destul de „punctual” la întâlnirea cu muza.

Muza trebuie să te găsească în atelier

Marcel Lupşe îşi aminteşte cu amuzament de o zicală în care crede, când vine vorba de pictură: „Muza nu vine când vrei tu, vine când vrea ea, iar atunci când vine trebuie să te găsească în atelier”. Atelierul său este un loc în care ar putea să spună că şi-a petrecut cel puţin jumătate din viaţă şi unde găseşte nu doar un loc de pus şevaletul şi culorile, ci o anume ambianţă... în fine, tot ce îi trebuie unui pictor pentru a ademeni muza.

Un pictor „de leac”

Există momente de graţie, când pictorul reuşeşte să creeze ceva excepţional. După multe eforturi, pictorul se poate lăuda cu câteva zeci de expoziţii personale, de grup, naţionale şi internaţionale, simpozioane şi tabere de creaţie, călătorii documentare în Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Israel, Italia, Luxemburg, R. Moldova, Olanda, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia, Ungaria şi cu lucrări pe care şi le-a răspândit prin muzee şi colecţii individuale din România, Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Israel, Japonia, Luxemburg, R. Moldova, Olanda, Polonia, SUA, Suedia, Turcia, Ungaria. O imagine amplă a activităţii sale poate fi contemplată în albumul monografic „Marcel Lupşe – un pictor”, care conţine peste 200 de lucrări din 1970 şi până în 2007, cu texte critice aparţinând criticilor de artă Dan Hăulică, Mircea Oliv şi Alexandru Mircea. Lupşe a devenit şi „un pictor de leac”, odată cu cea mai recentă expoziţie a sa, intitulată „Flori de leac”. Aceste plante, dintre care el preferă busuiocul, sunt o temă care l-a urmărit de-a lungul timpului şi în care a găsit mereu ceva nou de descoperit.    

Întrebări şi răspunsuri

De ce un pictor simte nevoia unui vernisaj în preajma zilei lui de naştere?

Aşa s-a nimerit acum. Ziua de naştere e un prilej de bilanţ, nu e pur şi simplu o numărare de ani. Se adună un număr de lucrări şi simţi nevoia să le expui. E un lucru minunat să îţi pui sentimentele pe pânză şi să le expui. E un fel de concert.

Există un moment de apogeu în viaţa unui artist?

Lucrez în atelier de vreo 40 de ani şi simt că acum, nu demult, am început. Pictura m-a ajutat să trec peste multe în viaţă. Am avut multe momente de satisfacţie. Dar nu asta este treaba artistului, să stea crispat şi să aştepte apogeul.

Ce-i place?

Îi place pescuitul, nu atât pentru captură (deşi se mândreşte cu un şirag de trofee), cât pentru plăcerea de a sta aproape de natură.

Ce nu-i place?

Îl doare agresarea cumplită a mediului înconjurător şi ignoranţa celor care nu au cunoscut niciodată semnificaţia naturii.

NĂSCUT :

21 august 1954, la Dej, judeţul Cluj

STUDII:

Institutul de Arte Plastice „Ioan Andreescu”, Cluj-Napoca

PROFESIE:

Pictor, profesor la Liceul de Arte Plastice „Corneliu Baba”, Bistriţa, Membru UAP

FAMILIE:

Căsătorit