Bistriţa: Portret/ Lucia Todoran confecţionează celebrele pălării cu pană de păun

Bistriţeanca se consideră un „ţăran român“ de profesie meşteşugar, a cărui imagine aduce cu cea a unui artist popular încremenit într-un muzeu al timpului.

Tuturor le prezintă cu patos atelierul ei, aflat sub auspiciile Centrului Judeţean pentru Cultură şi a Şcolii Populare de Artă Bistriţa, modul de confecţionare a clopurilor cu păun, a curelelor cu mărgele, a brâurilor, a benţitelor, a cămeşilor sau a zadiilor. „ Sunt mândră că şi copii mei iubesc tradiţiile populare, ne spune interlocutoarea noastră. Deşi Mihaela a terminat două facultăţi şi Mihăiţă este acum la liceu, amândoi iubesc tradiţiile”, spune Lucia. 

Mama făcea costume naţionale pentru toată Valea Someşului

 În timp ce unele din sălăuance au mers la lucru în Spania, Lucia a rămas in România, demonstrând că poţi face bani din artă populară. De pildă, la pălării, preţul diferă în funcţie de rândurile de pene: pentru trei rânduri de pene preţul este de 400 lei, iar pentru patru rânduri este de 600 lei . ,,Nu cumpără doar turiştii de la mine obiecte de artizanat, ci şi autorităţile judeţului, dar şi din ţară pentru a face cadouri delegaţiilor din străinătate. Se fălesc cu clopul de păun".

Îi pare rău că mulţi dintre artişti nu ştiu să aprecieze adevăratul costum naţional, purtând „nailoane şi lameuri”. „Eu de micuţă m-am trezit cu meseria în casă. Mama mea făcea costume naţionale pentru toată Valea Someşului”.   
A reprezentat România la Strasbourg, la Parlamentul European. De atunci, pe casa ei tronează două steaguri mari: unul al României şi celălalt al Uniunii Europene. Se mândreşte cu faptul că este solicitată să meargă în delegaţiile oficiale, ca un adevărat ambasador.

În atelierul ei a ajuns şi regele Mihai

Viteza cu care lucrează a fost sesizată şi de regele Mihai, care a vizitat-o impreună cu familia regală. "Regele Mihai s-a simţit foarte bine in atelierul meu şi a incercat, alături de regina Ana, să inveţe să lucreze cu mărgelele şi acul. Când au văzut abilitatea pe care o am, au zis că sunt ca o maşină de cusut", ne-a spus Lucia Todoran.
Pe Lucia Todoran am găsit-o în costumul popular, încinsă la mijloc cu o frânghie care prinde două zadii roşii cu “vârci”. Pe cap purta o pălărie de sărbătoare, bogat decorată cu florile câmpului. Ne-a primit zâmbind, cu sufletul deschis, bucurându-se de fiecare dată când cineva vine să vadă cum este “lucrat” portul popular. Din păcate, în Salva, păunii sunt pe cale de dispariţie, astfel încât Luci Todoran îşi procură cele aproximativ 5.000 de pene pe an de la Bucureşti. Ne face un scurt istoric al confecţionării penei de păun; cu cât există mai multe rânduri la pălărie cu atât feciorul este din gazdă mai mare.

Întrebări şi răspunsuri

 Ce înseamnă pentru Lucia Todoran, păstrarea tradiţiilor?

L.T.: Eu spun că doar cei care iubesc istoria meleagurilor natale, doar cei care trăiesc în lumea satului pot să iubească cu adevărat costumul popular. Am cutreierat lumea în lung şi-n lat, ducând peste tot frumuseţea hainelor năsăudene şi, mai ales, mirând pe străini prin confecţionarea impresionantelor pene de păun de la pălărie. Eu nu lucrez doar cu o casa de modă din SUA, ci şi cu români de pretutindeni. Am cutreierat lumea în lung şi lat, fiind prezentă la târguri de turism din Austria, Spania, Germania şi Tel Aviv.

Nu obosiţi niciodată, mai ales că munca pe care o faceţi cere multă migală?

 L.T.: Eu, în costumul naţional mă simt ca o regină. Portul este cel care ne identifică peste hotare. Am meseria în sânge, pun tot sufletul când mă apuc de un lucru şi nu simt nici oboseală, iar uneori parcă nici nu-mi dau seama cum zboară timpul. La unele cămăşi lucrez şi câteva săptămâni, iar pe altele le dau gata într-o zi”, declară meşterul.

Ce-i place

Să lucreze, să cânte şi să joace. Îi plac oamenii, îi place frumosul şi mai ales, îi place să dăruiască şi să ajute. Adoră să meargă prin târguri, să se întâlnească cu alţi meşteşugari.

Ce nu-i place

Nu suportă minciuna care este la putere în societatea în care trăim. O  întristează faptul că tradiţia dispare. Lada de zestre a fost înlocuită cu mobilier modern, ţolurile, cu plapumele sintetice. Nevestele tinere sunt doamne, nu mai torc, nu mai ţes.

Profil personal

Născută: 11.noiembrie 1960, la Năsăud, în judeţul Bistriţa-Năsăud

Educaţie: Şcoala Populară de Arte

Experienţă: Meşter popular, membru al Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu

Familie : Căsătorită, doi copii