Bistriţa : Gheorghe Ostriceanu a depăşit un secol de viaţă - Portret

Are 103 ani şi spune că nu vrea să moară niciodată. A trecut prin cele două războaie mondiale şi îşi aminteşte cu emoţie de epoca regalităţii.

Gheorghe Ostriceanu este un om ce a trăit epoci pe care unii dintre noi le vedem doar în filme. S-a născut în anul 1906, anul în care Traian Vuia efectuează primul zbor cu mijloace indepedente din istorie. Este din Botoşani, un loc pe care el îl numeşte „un cuib de oameni mari“, pentru că de acolo se trag mulţi oameni de seamă din istorie, cum este Ştefan cel Mare. A copilărit alături de părinţii şi fraţii săi, în satul Costeşti. „Muncă de ţară, grea, copii, greutăţi. Războiul n-a adus nimic bun“, îşi aminteşte el.

A trăit două războaie

La 19 ani a plecat de acasă şi s-a înregimentat la Unitatea Militară 37 din Botoşani. A urmat, apoi, Şcoala Militară la Braşov. A trecut prin cele două războaie mondiale însufleţit de sentimente patriotice. „Am avut sentimente de mare patriot pe care le am şi acum“, spune Ostriceanu. Poveştile lui presărate cu despre front, înarmări, instruiri şi bombardamente, despre locurile prin care a fost ca militar. A avut gradul de plutonier, iar la ultima avansare a primit gradul de plutonier major şef. Este mândru că, pentru comportamentul său exemplar din cadrul armatei, a primit şi câteva decoraţii, printre care se numără „Serviciul Credincios“. Ostriceanu îşi aminteşte cu emoţie de epoca regalităţii, în care apariţia regelui la evenimente oficiale era un moment impresionant, salutat de mulţime.            

Îşi păstrează decoraţiile

Uniforma militară, frumos călcată şi cu decoraţiile la piept, o păstrează cu grijă în camera de azil în care locuieşte. De aproape 20 de ani, locuieşte la Căminul de Persoane Vârstnice din Bistriţa unde îşi serbează în fiecare an ziua de naştere. Îşi aminteşte cu drag de soţia sa pe care a cunoscut-o prin ani ʼ30, la un bal militar. „Era o domnişoară care nu avea încă 17 ani. Dar, cu aprobare, s-a făcut căsătoria. Era frumoasă, harnică, pricepută în gospodărie şi am dus o viaţă bună“, spune el.  

Nu vrea să moară

La 103 ani, spune că nu vrea să moară niciodată şi că iubeşte pământul. „Iubesc pământul, frumuseţile pământului, înzestrat cu câmpii, lacuri, cu toate“, spune Ostriceanu. Este un om vesel şi pus pe glume, iar vârstnicii mai „tineri“ decât el îl admiră pentru longevitate. „Un moldovean, bărbat bine domʼle, are 103 ani“, exaclamă alţii când îl cunosc. 

Întrebări şi răspunsuri

Care a fost cel mai emoţionant moment din viaţa militară?

L-a iubit pe rege ca pe Dumnezeu. Lui i-am jurat credinţă. Regele Carol era tânăr şi impunător. Când era musai să meargă, mergea cu maşina, în picioare, şi populaţia îl saluta.

Ce simte un om la 103 ani?

E un lucru mare. În familia prinţilor mei n-am avut suflet de om care să trăiască atâata. Dar eu am trăit, am avut credinţă. M-am rugat la Dumnezeu să-mi dea sănătate să nu mor niciodată. 

Ce-i place

A iubit cariera militară şi îşi aduce cu darg aminte de ea. „Se cânta «Trăiască Regele» şi ochii lăcrimau de iubirea faţă de patrie“, spune Ostriceanu.

Ce nu-i place

Nu-i plac comportările urâte, beţia, certurile, furturile. Spune că a fost educat de părinţii săi ca să nu se facă de ruşine şi să nu-i facă nici pe ei.  

NĂSCUT:5 februarie 1906, la Botoşani
EDUCAŢIE:Şcoala Militară
FAMILIE :Văduv