Bistriţa: Angela Constantinescu cultivă voluntar gustul spre lectură al elevilor
0Se consideră un om norocos pentru că, de peste 20 de ani, face ceea ce-i place: predă literatură. A şi primit un premiu pentru asta.
Angela Constantinescu este profesoară de limba şi literatura română de peste 20 de ani la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu" din Bistriţa. S-a îndrăgostit de cărţi şi literatură în gimnaziu. „Fratele meu îmi zicea că sunt un om norocos pentru că fac ceea ce-mi place: predau literatură. Şi are dreptate. Nu oricine reuşeşte să îmbine pasiunea cu munca", spune profesoara.
Bistriţeancă get-beget, Angela Constantinescu a copilărit într-o casă de pe strada 1 Decembrie, acum aproape de Centrul oraşului, însă, pe acea vreme, la periferia Bistriţei. Acolo a descoperit magia literelor şi a scris primele versuri care au fost publicate în revista colegiului, revistă la care lucrează azi. „Lucrez cu elevii de gimnaziu care scriu la revista şcolii, Primii paşi. Interesantă continuitatea, nu? E o muncă plină de satisfacţii, să îndrum elevii aşa cum şi eu am fost îndrumată când eram de vârsta lor", mărturiseşte dăscăliţa.
Amintirea ploii lui Bacovia
Aceasta povesteşte că îi place mult George Bacovia şi pentru că în liceu, când i-a fost predat, ploua şi atmosfera de afară o reconstituia foarte bine pe cea din creaţiile poetului. „Nu ştiu cum a reuşit profesorul meu de română din liceu, Ioan Cutova, să ne predea Bacovia pe ploaie. Poate a amânat lecţia până a simţit el că e momentul. Oricum mereu o să-mi aduc aminte de acea oră", mărturiseşte Angela Constantinescu.
Ea se bucură că majoritatea elevilor ei citesc şi îşi împrumută unii de la alţii cărţi.
Voluntar la cercul de creaţie
Cum în liceu participa la cercul de creaţie alături de Dorina Bradea şi Rodica Barna, profesoara s-a hotărât să coordoneze un cerc asemănător al unei organizaţii nonguvernamentale pentru tineri „CeTin". A aflat de el de la alte colege care obişnuiau să meargă la astfel de cercuri şi să facă muncă de voluntariat.
„Facem lucruri foarte interesante. Copiii scriu texte, le interpretează, le discutăm împreună. Acolo lucrăm cu cartea, nu cu manualul şi lipsesc rigorile de la catedră", explică dăscăliţa.
Deşi spune că era puţin obositor faptul că întâlnirile cu copii de la cerc erau, în primul semestru, după-amiaza, însă interesul arătat de ei şi pasiunea lor pentru scris şi citit a făcut-o să treacă peste acea stare.
„Am rămas surprinsă când i-am văzut pe copii citind cu creionul în mână. La cercul de creaţie ei conduc ora, ei sunt profesorii. Le place, îmi place şi mie pentru că e un loc plin de căldură. Copiii percep voluntariatul drept un lucru firesc, sunt mai receptivi decât adulţii, iar aceasta e foarte bine", adaugă Angela Constantinescu.
ÎNTREBARE şi RĂSPUNS
Ce altă profesie aţi fi ales?
Nu cred că există o altă profesie care să-mi aducă atâta satisfacţie precum cea de profesor. Meserii precum cele de avocat, medic sau jurnalist m-ar fi strivit. Le simt drept profesii foarte dure şi nu cred că m-aş fi descurcat. Nu mi s-ar fi potrivit firii mele.
PROFIL
Născută: 5 iulie 1954, Bistriţa
Studii: Facultatea de Litere din Suceava
Familie: căsătorită, doi nepoţei
Ce-i place:
Adoră sâmbetele petrecute în familie. „Îmi place când se umple casa, când vine mama, fratele meu de la Cluj, când vin copii mei cu nepoţii. E un sentiment tare plăcut", spune Angela Constantinescu. Îndrăgeşte călătoriile. A fost într-un schimb de experienţă în Franţa şi i-a plăcut.
Ce nu-i place:
Detestă ideile preconcepute şi mereu îi dă omului şi a treia şansă pentru că, zice ea, o merită. Se întristează când vede la televizor documentare despre sărăcia şi foametea din Africa. Nu-i mai place când ştie că un copil suferă.