Tradiţii specifice sărbătorilor pascale, apărute cu mult înaintea creştinismului

În pragul sărbărotilor pascale, în Maramureş majoritatea creştinilor se pregătesc respectând tradiţia şi obiceiurile, ca la carte, Cu toate acestea, potrivit unui etnolog băimărean, o mare parte din tradiţiile specifice acestei mari sărbători au apărut cu mult înaintea creştinismului. Cel mai elocvent obicei, încondeierea ouălor, este o tradiţie apărută în multe culte, sărbătorită însă în diferite feluri.

Nu există creştin care să nu aibă pe masa de Paşte câteva ouă vopsite. Deşi religia ne duce cu gândul la un eveniment petrecut în timpul Vinerii Mari, acest obicei a apărut cu mult înaintea acestei zile. Atât oul cât şi culoarea roşie sunt speficice multor culte, în sărbători diferite. „Dacă este vorba despre ou, mai ales, foarte mulţi specialişti îl consideră unul dintre cele mai vechi obiceiuri întâlnite pe întreaga planetă. Aproape că nu există o cultură pe care noi o cunoaştem care să nu fi avut o astfel de sărbătoare. Oul era sărbătorit tot în această perioadă de primăvară, de renaştere a naturii, dar avea la bază o credinţă, aşa cum ne şi spune una dintre cele mai vechi legende ale lumii, că Dumnezeu la început, din nimic a făcut un ou pe care l-a dat nopţii haosului să-l clocească. Din acest ou a ieşit întregul Univers aşa cum noi îl vedem astăzi“, a explicat Janeta Ciocan, etnolog. 

Pentru că acest obicei a fost foarte îndrăgit a fost adoptat de către creştini, bineînţeles în jurul lui brodându-se o serie de legende pentru faptul că este roşu. Cu toate acestea, înaintea creştinismului, culoarea preferată pentru vopsitul ouălor era tot roşu. „Defapt era un cult solar şi este vorba de roşu, culoarea focului. Soarele înseamnă foc, în primul rând are în acelaşi timp dătător de viaţă. Din nou creştinii l-au adoptat pentru că aşa spuneau cum din ou când se deschide iese puiul, tot aşa şi Iisus Cristos în noaptea de înviere a ieşit din mormântul său“, a mai spus Janeta Ciocan. 

Pasca, legătura dintre cer şi pământ

Un alt simbol al Paştelui, cel puţin pe masa maramureşenilor este pasca. Duminică dimineaţă fiecare membru al familiei mănâncă o bucată de pască, aceasta la rândul ei fiind o mică parte din obiceiurile sărbătorilor pascale. Şi în acest caz, obiceiu vine dinainte de creştinism. „Mai ales aici în Maramureş este decorată cu acele motive ale funiei care înseamnă defapt legătura între cer şi pământ. Reprezintă un simbol al sacrificiului şi nu este ceva specific credinţei. Aici a grâului care este măcinat, zdrobit, omorât, trecut după aceea prin foc. Bineînţeles creştinismul a pus forma rotundă pe seama faptului că la naştere Iisus Cristos a avut scutecele rotunde şi doar după aceea a apărut crucea în mijlocul acesteia“, a adăugat etnologul. 

Cum se pregătesc maramureşenii pentru Sărbătorile Pascale. Cele mai frumoase tradiţii şi obiceiuri

VIDEO Încondeierea ouălor în Maramureş. Tradiţie de mii de ani