Marea devalizare a industriei din Baia Mare. Coloşi industriali deveniţi acum praf şi pulbere
0Maramureşul, ca zonă monoindustrială, banii venind de pe urma mineritului şi a activităţilor conexe, a cunoscut cea mai mare decădere economică a sa odată cu moartea mineritului.
Rând pe rând s-au închis toţi marii giganţi industriali care existau în Baia Mare, alte zone precum Baia Borşa, Borşa, Cavnic, Băiuţ sau Baia Sprie având de suferit şi ele. Minele din zona Borşa şi Baia Borşa, spre exemplu, asigurau locuri de muncă pentru maramureşenii de pe Valea Izei.
Flotaţia centrală, IMMUM, UUMR, IMUAS, UMTCF, IPIC-CF, Autobaza 2, exploatările miniere Baia Sprie, Şuior sau Cavnic, Maratex, Intreprinderea de confecţii, Cooperativa Unirea, Faimar ori Ceramar, toate acestea ofereau locuri de muncă pentru băimăreni, dar şi pentru cei din zonele din apropiere. Cuprom (Phoenix Baia Mare) sau Romplumb sunt alţi coloşi industriali de care s-a ales acum praful.
Cuprom Baia Mare avea să să se închidă temporar pentru rentabilizare în cursul anului 2008. De atunci însă au trecut ani buni şi nu s-a mai întâmplat nimic. Oamenii erau trimişi atunci în şomaj (circa 200 de persoane), cu gândul că vor veni zile mai bune. Nu a fost să fie, oamenii au protestat în stradă pentru a-şi primi salariile compensatorii promise de către “bancherii cuprului”, iar acum Cuprom Baia Mare mai există doar cu numele.
Zona Cuprom ar putea fi descrisă acum cel mai bine prin cuvântul dezastru. Hoţii de fier vechi au făcut ce au vrut acolo, au furat tot ce s-a putut fura şi valorifica. Zona este încă una poluată, fiind absolut necesară o decontaminare.
În momentul de faţă Primăria Baia Mare duce negocieri cu cei care sunt proprietarii Cuprom pentru a cumpăra tot ce se poate cumpăra de acolo, aici intrând şi celebrul Turn al Combinatului inaugurat în anul 1995 pentru a reduce poluarea din oraş, turn care a costat 11 milioane de euro şi care acum este folosit doar de iubitorii de senzaţii tari pentru salturi cu paraşuta.
Vechea platformă Cuprom are acum nu mai puţin de patru proprietari şi anume Piraeus Leasing, Banc Post, Cuprom Bucureşti şi Raiffaesen Bank, toţi cei patru înaintând municipalităţii oferte de vânzare care totalizau undeva la câteva milioane de euro. Totul se află la stadiu de negocieri, primăria trebuind să ia în calcul şi faptul că odată cumpărată vechea platformă a combinatului acolo trebuie făcută decontaminarea solului, procedură extrem de costisitoare.
În vremurile sale de glorie societatea Cuprom era singurul producător de cupru electrolitic, cupru turnat în continuu şi cablu de cupru din România şi cel mai mare din Europa de Est (exceptând Rusia). Potrivit Wikipedia, compania este deţinută de oamenii de afaceri români Horia Simu şi Horia Pitulea, supranumiţi şi „bancherii cuprului”.
Phoenix Baia Mare a fost înfiinţată în 1907, ca fabrică de acid sulfuric, în Ferneziu, aproape de Baia Mare. În 1925, proprietarii companiei chimice au cumpărat fabrica de sticlă din vecinătate, cu o suprafaţă de teren de 45 de hectare. De atunci, în Baia Mare fabrica producea sârme de cupru, dar şi lingouri de aur şi de argint, din materiile prime de pe piaţa româneasă. În perioada interbelică, potrivit Wikipedia, fabrica a cunoscut o perioadă de glorie. Cuprul produs în Baia Mare ajungea pe pieţele din România, Cehoslovacia, Polonia sau Germania. La începutul perioadei comuniste, fabrica a fost naţionalizată, iar după 1989, Phoenix a redevenit o societate comercială privată. Managementul dezastruos şi situaţia economică de după prăbuşirea regimului comunist au dus la degradarea situaţiei financiare a companiei, care şi-a pierdut o mare parte din clienţii tradiţionali.
Cuprom a cumpărat Phoenix Baia Mare, noua societate Cuprom Baia Mare fiind recunoscută ca fiind singura fabrică din România care producea cupru rafinat electrolitic (99.99 % Cu), având o capacitate de producţie de 40.000 de tone pe an. A fost de asemenea şi producător de aur şi argint (minim 99.96 % Au/Ag), având o capacitate anuală de producţie de 12 tone pe an pentru aur respectiv 120 tone pe an pentru argint.
După 1990 însă în economia Maramureşului au apărut, firme noi care cu greu au rezistat pe piaţă. Spre exemplu, în anul 2007 se privatizează UUMR Baia Sprie iar noul proprietar al fostei Uzine de Utilaj Minier şi Reparaţii devine o firmă care acum este unul dintre principalii jucători de pe piaţa siderurgică din România, oferind o gamă largă de produse şi servicii cum ar fi turnarea de piese din oţel, fontă sau materiale neferoase, fabricarea de produse metalurgice forjate şi matriţate, prelucrări mecanice şi confecţii metalice etc.
Romplumb intra în anul 2012 în insolvenţă, cu ideea căutării unor investitori care să bage bani în dezvoltarea acestei platforme industriale din Ferneziu. Agenţia pentru Protecţia Mediului avea să retragă autorizaţia de mediu a companiei şi de aici problemele. Proprietarii companiei trebuiau să facă investiţii pentru a reduce poluarea. Au existat de atunci câteva oferte venite din partea unor companii străine de a investi în Romplumb, însă nimic concret, astfel că acum societatea încă aşteaptă vremuri mai bune.
Dacia Duster 2 va avea o versiune de şapte locuri. Când va fi lansat noul model