Icoanele făcătoare de minuni ale Maramureşului. Icoanele cu Maica Domnului atrag anual mii de credincioşi care îşi pun speranţa în Dumnezeu
0Maramureşul are şi el icoanele sale făcătoare de minuni. Există în judeţ două lăcaşe de cult unde există astfel de icoane despre care au făcut minuni. Puţine, în comparaţie cu alte judeţe din ţară unde există mult mai multe. Cele două se găsesc la mănăstirea Rohia, respectiv la Mănăstirea din Dragomireşti.
Aceste două icoane despre care se spune că sunt făcătoare de minuni atrag anual mii de credincioşi din toate colţurile ţării şi nu numai. Cu toţii îşi pun o dorinţă şi speră la un miracol. Cu toţii îşi pun viaţa în mâinile lui Dumnezeu şi ai Maicii Domnului, ca o ultimă speranţă.
Despre Mănăstirea din Dragomireşti se ştie că este o mănăstire de călugări reînfiinţată în anul 1990, cu hramul "Sfântul Prooroc Ilie" (sărbătorit pe data de 20 iulie) şi "Naşterea Maicii Domnului" ( Sfânta Mărie Mică, 8 septembrie). Lăcaşul de cult este situat în oraşul Dragomireşti la 45 km de Sighetu Marmaţiei şi 33 km de oraşul Vişeu de Sus.
Biserica veche de lemn a fost clădită în secolul al XVIII-a, mai exact anul 1722. A fost mutată la Muzeul de la Herăstrău. Biserica nouă, a doua, potrivit informaţiilor furnizate de către Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, a fost construită ca vatră de mănăstire în locul numit "Valea Prihodiştii" de monahul Pimen Moldovan între anii 1926 şi 1927. În anul 1949 avea să fie cuprinsă de flăcări şi distrusă. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din Mănăstirea Sf. Ilie din Dragomireşti este opera unui maestru anonim clujean din secolul al XVIII-lea. De menţionat faptul că această icoană are o caracteristică specială şi anume piciorul stâng al Pruncului Isus este reprezentat sub formă de palmă.
Potrivit informaţiilor furnizate de către cei de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, icoana ar fi fost pictată în jurul anului 1750 pentru o biserică din apropierea Dejului.
"A treia biserică din lemn a fost ridicată la "Arinii Runcului" în vatra satului, prin sârguinţa preotului Codrea Nuţu şi a sătenilor între anii 1951 şi 1957. În jurul acestei bisericuţe avea să se constituie obştea călugărească închegată de ierom Şofronie Perţa din mânăstirea Topliţa. Arhitectura şi decoraţiile sunt simple, biserica este nepictată.
Casa cu paraclis este clădită în 1993, iar icoana de lemn din sec. XVII a Maicii Domnului cu Pruncul, a fost descoperită în cenuşa incendiului din 1949, fiind considerată o icoană făcătoare de minuni", au anunţat oficialii Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.
"Despre minunile de la Mănăstirea Rohia s-au scris şi cărţi. Este cartea scrisă de către Nuţu Roşca care s-a vindecat miraculos după ce a fost la icoana făcătoare de minuni. După 21 de ani de suferinţă. Minunile sunt mult, nu le ţine nimeni o evidenţă neapărat. Icoana a fost comandată de către preotul ctitor Nicolae Gherman de la Muntele Athos şi a fost pictată acolo, la Muntele Athos. Pe lemn de chiparos şi a fost adusă chiar la sfinţirea primei biserici în 1826. Prima minune a avut loc un an mai târziu, în anul 15 august 1927, de hramul Mănăstirii Rohia. Atunci a ars tot ce era în jurul ei, dar icoana a rămas întreagă. Doar un pic se vedea pe cap, dar între timp a fost restaurată", a declarat, pentru Adevărul, Arhimandrit Macarie Motogna.
Icoana Maicii Domnului se găseşte în Paraclisul „Sfântul Nicolae” de la demisolul bisericii noi, a fost pictată de călugărul Nicanor din Sfântul Munte Athos. În deceniul al patrulea al secolului al XX-lea, icoana a scăpat dintr-un incendiu când, din cauza unei lumânări nesupravegheate, suportul lemnos al icoanei a luat foc fiind mistuit în întregime, în timp ce icoana pastrează doar câteva urme care mărturisesc minunea săvârşită. În anul 2004, icoana a fost restaurată de către profesorul universitar Teo Muresan, din Cluj Napoca.
Citeste si: O Icoană Făcătoare de Minuni din Mexic va fi adusă la Zărneşti