FOTO VIDEO Cimitirul Vesel din Săpânţa, locul în care până şi moartea are haz

Faima Cimitirului Vesel  din Maramureş a trecut de mult graniţele Maramureşului şi ale României. În fiecare an, cu precădere în sezonul cald, cimitirul este vizitat de sute de turişti zilnic.  Cimitirul de la Săpânţa a devenit faimos datorită crucilor mormintelor viu colorate, cu picturi extrem de sugestive care înfăţişează scene din viaţa şi ocupaţia persoanelor înhumate.

În total sunt 800 de cruci care atrag ca un magnet turiştii. Aceştia vin, privesc, se minunează, citesc epitafele scrise şi pleacă cu o amintire unică. Sunt şi unii turişti care regretă că nu cunosc limba română, pentru a putea citi acele epitafuri care au făcut Cimitirul Vesel faimos, însă totul e plăcut ochiului. 

Este şi cazul unei turiste din Japonia, care a călătorit 10 zile pentru a ajunge la Săpânţa şi care a mărturisit că nu are niciun regret că a călătorit atâta drum până în Maramureş, însă are un regret şi anume că nu poate înţelege ceea ce stă scris pe acest cruci din lemn de stejar.

“It’s a great place to teach people about death, especially kids. I have never seen a cemetery like this. It is very optimistic, so i recomand it to everyone” – a declarat unul din turiştii care au vizitat Cimitirul Vesel, venit din Slovacia.

Din 1935 datează primul epitaf din Cimitirul Vesel. Sunt oameni care încă din timpul vieţii se îngrijesc de epitaful pe care vor să îl aibă scris pe cruce la înmormântare.

Este cazului lui Stan Ioan, zis Oncu, care şi-a scris singur versurile pline de umor care au fost lăsate cu limbă de moarte urmaşilor pentru a fi scrise pe crucea din cimitir la momentul în care va pleca la cele veşnice:

“Şi mi-o mai plăcut una/pălincă de prună a bea/cu nevasta altuia. Şi mi-o mai plăcut una/şi de clopote a tra/De clopote am tras tare/să se audă peste hotare…Da’ mă-ngroapă-n drumul mare/ca să prind fetele de poale/si nevestele de picioare”.

Bulinele galbene, magnet pentru turişti

Cimitirul este populat cu cruci care atrag ca un magnet privitorii. Cele mai interesante au agăţate de ele o bulină galbenă care le explică povestea acelei cruci. Spre exemplu, cea care vorbeşte despre un bărbat care a iubit două femei sau crucea care vorbeşte despre soacră.

Părintele Grigore Luţai, care răspunde de administrarea monumentului UNESCO, se îngrijeşte de acest cimitir de ani mulţi. Ştie povestea lui, cine vine să îl viziteze, ce vor turiştii să vadă etc.. De câţiva ani se lucrează la o reconsolidare a bisericii din cimitir, care la finalizare se anunţă a fi una extrem de frumoasă.

“Ştim că Stan Ioan Pătraş avea ceva native, natural…Un absolvent al patru clase primare, dar cu har de la Dumnezeu ca să dăltuiască în câteva cuvinte viaţa celui plecat spre veşnicie. În epitafuri se vede viaţa celor care au murit, fără să afecteze pe nimeni. 

Pe cruci este dăltuit chipul celor care au murit, tineri, bătrâni, copii…Turiştii care vizitează cimitirul sunt cei mai puţini în acest an de când păstoresc eu aici, din 1990. Nu ştim motivul pentru care a scăzut numărul turiştilor, dar ei vin şi se minunează încă”, a punctat părintele Grigore Luţai.

La rândul lor urmaşii lui Stan Ioan Pătraş continuă munca începută de creatorul Cimitirului Vesel, chiar dacă acum crucile se fac numai la comandă. Sau pentru studiu la diferite institute de educaţie.  

Povestea Cimitirului Vesel de la Săpânţa este însă şi umbrită de scandalurile care s-au ţinut lanţ în ultima vreme. Cel care face referire la distrugerea unor cruci care au fost făcute de Stan Ioan Pătraş sau cel referitor la revendicarea acestui cimitir de către Greco-catolici.