FOTO Cimitirele evreieşti din Maramureş, în uitare. Îngrijite de vecini sau de nimeni

Cimitirele evreieşti din Maramureş s-au dat uitării. În multe zone a crescut iarbă şi pământ peste pietrele funerare. Singurul cimitir evreiesc care este foarte bine întreţinut şi care este şi cel mai faimos al judeţului este cel din Sighetu Marmaţiei. Există însă cimitire evreieşti şi în localităţi precum Săpânţa, Moisei sau Borşa, dar care au fost date uitării.

Cei de la Direcţia de Cultură recunosc faptul că fondurile pentru aceste monumente sunt aproape inexistente. Proiecte pentru punerea în valoare a acestor cimitire nu sunt, astfel că acestea se degradează de la o zi la alta.

Altercaţia care a dus la aprinderea caselor de lemn ale evreilor

În oraşul Borşa circulă legende precum cea referitoare la o altercaţie care ar fi existat între o familie de evrei şi una de români, aceştia din urmând dând foc la toate casele din lemn ale evreilor. Ulterior, spun localnicii, evreii şi-au construit case din piatră, care nu puteau cădea aşa uşor pradă focului.  

“Cimitirul evreiesc din Borşa există. În perioada dintre cele două războaie şi chiar de dinainte, în Borşa a fost o comunitate foarte mare de evrei,  au locuit în zona centrală a oraşului, au construit centrul oraşului în acea perioadă. Borşenii erau împrăştiaţi pe dealuri, să fie cât mai aproape de locurile de păşunat, locurile unde se creşteau animalele şi mai feriţi de drumurile principale unde puteau să fie cotropitorii şi să le distrugă gospodăria.

Evreii au avut prima dată case din lemn, după care în urma unei altercaţii între o familie de evrei şi una de borşeni, borşenii le-au aprins toate casele din lemn. Ulterior le-au construit din piatră, ca să nu mai aibă astfel de probleme.

Sus pe dealul din imediata apropiere a centrului oraşului şi-au făcut acel cimitir. Cimitirul este întreţinut şi în prezent de câţiva vecini care locuiesc în acea zonă. Foarte rar am văzut familii de evrei sau grupuri de evrei care să îl viziteze.

În ultima vreme se interesează de el, dar nimeni nu participă financiar cu nimic acolo. În preajma cimitirului evreiesc s-au îngropat de-a lungul timpului şi creştini ortodocşi şi Greco-catolici şi chiar este în apropiere un cimitir mai mare. Nu există o statistică, să ştim câte pietre funerare există acolo”, a explicat primarul oraşului, Sorin Timiş.

Planurile de viitor includ contruierea unui muzeu al oraşului de la poalele Pietrosului: “Vrem să facem un muzeu al oraşului şi încercăm să găsim documente şi să vedem exact ce şi cum, inclusiv numele celor care sunt înmormântaţi acolo, data naşterii, data înmormântării şa.m.d.”.

Dorin Ştef scria pe blogul său că înaintea celui de Al Doilea Război Mondial erau consemnaţi în Giuleşti – 40 de familii de evrei, Hoteni – 2 familii, Onceşti – 17 familii, Bârsana – 80 familii, Strâmtura – 75 familii, Rozavlea – 200 familii, Ieud – 70 familii, Săcel – 300 familii, Borşa – 3.200 familii, Vişeu de Jos – 200 familii, Rona de Jos – 270 familii. Au mai existat câteva sute de familii de evrei în Moisei, Dragomireşti sau Petrova.

Cert este că în momentul de faţă sunt localităţi unde urmaşii evreilor îşi cer drepturile şi au revendicat de la terenuri la clădiri.