Curţi pline de nămol, peste un kilometru de drum spălat şi mulţi peşti morţi, după evaluarea pagubelor poluării cu ape de mină

O comisie format din specialişti şi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene s-a deplasat în judeţ pentru evaluarea pagubelor provocate de deversarea apelor de mină de acum două zile. Trei curţi şi o bucată de drum judeţean au fost afectate. De asemenea, s-au găsit şi peşti morţi.

Evaluarea la faţa locului a scos la iveală daunele provocate de deversarea accidentală de ape de mină de la galeri Breiner din Băiuţ, Maramureş. „Debuşarea produsă în galeria a antrenat aluviuni care au fost transportate şi au afectat, în aval, un subsol şi curtea unei societăţi comerciale amplasate în apropierea galerei, respectiv curţile a două gospodării, inclusiv prin depunerea de nămol. La subsolul clădirii societăţii comerciale, stratul de nămolul depus pe întreaga suprafaţa măsura înălţimea de aproximativ 20 de centimetri. Drumul judeţean 109U a fost spălat de şuvoaiele de apă şi acoperit de aluviuni pe o lungime de 400 metri liniari”, a precizat prefectul Vasile Moldovan.

Curţi afectate de poluare    Foto: axanews.ro

Până atăzi s-a intervneit deja şi s-a curăţat zona din faţa galeriei, fiind refăcut traseul ape de mină. Debitul de apă evacuat din galerie prin conductă a revenit la valoarea iniţială, apa fiind neutralizată cu var. Specialiştii în domeniu au constatat că digul de la gura galeriei este intact, dar că a fost erodată vatra galeriei pe o adâncime de aproximativ 1,5 metri.

Angajaţii de la drumuri judeţene au intervenit pentru desfundarea şanţurilor, curăţarea platformei drumului de aluviuni, refacerea fundaţiei drumului judeţean şi a suprastructurii părţii carosabile.

Sistemul de Gospodărire a Apelor, dar şi reprezentanţii  Conversmin au prelevat probe de apă. De asemenea, s-au recoltat probe de sol din cele trei curţi afectate cu nămol. Primăria Băiuţ va pune la dispoziţie documentele cadastrale cu suprafeţele de teren afectate şi datele proprietarilor în vederea refacerea la starea iniţială a terenurilor.

Comisia s-a deplasat în Cheile Lăpuşului, împreună cu reprezentanţii AJVPS Maramureş şi Asociaţia de Pescuit Sportiv Cheile Lăpuşului. La podul din satul Salniţa, pe malul drept al râului Lăpuş au fost identificate câteva exemplare de puiet de peşte mort, având o lungime cuprinsă între 3-5 cm, din speciile clean şi scobar. La podul Sălniţa, apa râului Lăpuş avea o culoare specifică topirii zăpezilor, iar pe malurile râului, în zone cu apă liniştită era decantat nămol de apă de mină.

Măsurile luate prevăd monitorizarea în permanenţă a evacuării apei de mină şi neutralizarea cu var. Monitorizarea împreună cu cele două asociaţii a cursului râului Lăpuş. Repopularea râului cu peşti din speciile clean, scobar şi mreană, specifice fondului natural. Solicitarea aprobării unui pescuit ştiinţific pentru inventarierea faunei piscicole. Intervenţii la nivel central pentru alocarea resurselor necesare în vederea construirii la gura galeriei a unei staţii de epurare a apelor de mină aşa cum era prevăzut în proiectul tehnic de închidere a activităţii miniere.

Proiectul tehnic de închidere a Minei Breiner a fost întocmit de SC ICPM SA Baia Mare. Asistenţa tehnică a fost oferită de SC Mons Medius SRL Baia Mare, Lucrările au fost executate în regie proprie de CNMPN Remin SA Baia Mare. Fiind o galerie de bază, apele de mină se evacuează prin subtraversare în emisar. Închiderea galeriei s-a realizat prin dop de rambleu în lungime de 60 metri, traversat de o conductă de drenare ape cu diametru de 255x20 cm, cuprinsă între două diguri de izolare.

Specialiştii au presupus că deversarea accidentală din galeria s-a datorat acumulării de ape din spatele digului, urmare a pătrunderii în subteran a apelor de suprafaţă rezultate din topirea zăpezii prin lucrările miniere vechi şi pâlniile de surpare existente.

Comisia a fost alcătuită din reprezentanţi ai CNMPN Remin Baia Mare, SC Conversmin, Instituţia Prefectului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Gheorghe Pop de Băseşti al Judeţului Maramureş, Sistemului de Gospodărire a Apelor, Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, SC Drumuri şi Poduri SA, Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură şi Primăria Băiuţ.

Mai puteţi citi:

Imagini cu dezastrul ecologic produs de poluarea accidentală de pe râul Lăpuş