Cum se folosesc cojile de ceapă drept colorant natural pentru ouăle de Paşte

În Joia Mare, gospodinele de odinioară obişnuiau să vopsească ouăle pentru Paşte. Astăzi, doar în unele sate se mai păstrează acest obicei ori la pensiunile unde turiştii pot să asiste sau să participe la această operaţiune, strict pentru experienţă, pentru că în magazin găsim ouă gata vopsite, ori vopsele sidefate şi nuanţe gata preparate, pentru orice imaginaţie.

Bunicile noastre, însă, pe vremea lor nu aveau astfel de posibilităţi, iar cea mai la îndemână vopsea era cea obţinută în urma fierberii cojilor de ceapă. ”Adunam cojile de ceapă când găteam şi cu două-trei săptămâni înainte de Paşte şi le strângeam într-o pungă. Joia Mare era ziua în care ne ocupam de roşitul ouălor”, spun Tanti Ileana, o băimăreancă de 83 de ani.

”Când erau copiii mici aveam deja vopsele de la magazin, dar parcă cele vopsite cu coji de ceapă aveau un farmec aparte”, mai spune bătrâna. În plus, pe lângă faptul că îi aminteau de vremea copilăriei ei, octagenara mai povesteşte cum copiii îşi puneau imaginaţia la treabă. ”Fierbeam cojile de ceapă în apă, însă trebuia să fie multe, cam teri-patru mâini de coji de ceapă, roşie era de preferat, pentru că dădeau o nunaţă mai frumoasă. Dar foloseam şi cojile de ceapă obişnuită şi le fieream bine, cam 20 de minute, cu o lingură de oţet”, începe tanti Ileana. Apoi punea ouăle la fiert în apa (stecurată sau nu) colorată, după ce în prealabil au fost spălate bine. ”Dacă nu spălam ouăle înainte aluneca vopseaua de pe ele”, mai spune ea.

Ouăle erau lăsate la fiert în apa colorată circa 15-20 de minute, iar dacă nu erau suficient de colorate, mai aerau, apoi, lăsate să stea în apa colorată până la obţinerea nuanţei dorite. După ce erau scoase şi lăsate să se răcească şi s se usuce, gospodinele foloseau o bucată de slănină cu care le dădeau un luciu aparte.

Însă vopsitul în colorantul natural mai oferea un avantaj. ”Păstram un ciorap de damă care s-a rupt şi nu-l mai puteam folosi, spălat foarte bine şi în el puneam câte un ou, pe care fixam câte o frunză din grădină. Flori sau frunze, important era să aibă forme cât mai interesante, iar fetele mele aveau o imaginaţie foarte bogată, realizau diferite forme din frunze pe care le fixau pe ou şi apoi le puneau în ciorapul de damă”, mai povesteşte bătrâna. Forma acoperită de frunze sau diferite plante rămânea necolorată, spre deliciul şi amuzamentul copiilor.

Astăzi, cu toate că găsim ouă gata colorate în magazin sau vopsele care se aplică pe ou fără să mai aibă nevoie de fierbere, cei care doresc să folosească acest colorant natural au posibilitatea să deseneze pe ouă înainte de vopsire cu creioane de ceară, diferite forme, obţinând în final ouă vopsite cu simţ artistic.

De asemenea, varza roşie mai oferă un bun colorant pentru ouăle de Paşte, ori alte alimente precum turmericul sau sfecla roşie.

În unele sate din Ţara Lăpuşului se mai păsterază obiceiul de ”împistrul ouălor. Femeiel bătrâne mai ştiu să deseneze pe ouă diferite modele cu ceară caldă. Pe vremuri se folosea vârful unei peniţe, de unde vine şi denumirea de ”ouă încondeiate”. Apoi se foloseau coloranţi naturali pentru vopsirea lor, iar după colorare, ceara este înlăturată.

Mai puteţi citi:

Comisia care urma să verifice activitatea Clubului Sportiv Minaur, respinsă de consilieri