Cum a ajuns erou naţional un tâlhar la drumul mare. Cazul haiducului Pintea, unul dintre misterele istoriei româneşti

Haiducul Pintea este subiect de literatură, film, dar în special de cercetare istorică. A fost unul dintre personajele care i-au incitat pe istorici. Doi dintre cercetători ridică semne de întrebare cu privire la unele elemente cunoscute până acum mai mult din folclorul local.

Primul element la care fac referire doi istorici se referă la originea haiducului şi la felul în care a fost el atribuit Maramureşului. O altă abordare priveşte modul în care acesta a fost transformat dintr-un personaj negativ (jefuitor, hoţ), într-un erou naţional.

Nu în ultimul rând, cei doi istorici aduc câteva elemente noi privind un atac al haiducului, ale cărui urmări au fost supraevaluate de legende. Astfel, dr. Livia Ardelean şi Marius Voinaghi, au publicat în Revista Arhivelor Maramureşene, condusă de Clara Guseth, o altă abordare a acestei teme.

Controverse privind locul naşterii haiducului

”Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieţii, să devină un erou naţional după moarte. Apoi, se cuvine a fi ridicată întrebarea legată de modul în care un personaj exterior spaţiului geografic analizat, a reuşit să-i cucerească pe locuitorii Maramureşului istoric, altminteri foarte conservatori, în aşa fel încât a devenit eroul cunoscut ca aparţinând Maramureşului”, încep cei doi istorici, dr. Livia Ardelean şi Marius Voinaghi, luând în calcul teoria conform căreia Pintea s-ar fi născut în Măgoaja, judeţul Cluj.

Întrebarea lor şi-ar putea găsi răspunsul în alt studiu, semnat de dr. Laurenţiu Batin şi care arată că există suficiente motive să credem că haiducul s-ar fi născut la Budeşti, în Maramureş. ”Studiind părerile mai multor autori de seamă, conform cărora ar fi originar din Budeşti, faptul că de foarte multe ori este menţionat în documentele istorice ca îndreptându-se către aceste meleaguri tocmai după anumite acţiuni de amploare, dar având în vedere nu numai păstrarea cămăşii de zale şi a coifului în biserica satului, ci mai cu seamă păstrarea unor toponime din zonă cum sunt Izvorul Pintii, Şatra Pintii, Vârful Pintii sau Peştera lui Pintea, putem trage concluzia că Pintea ar putea fi originar din această localitate maramureşeană”, arată el într-un alt studiu publicat în Revista Arhivelor Maramureşene.  

FOTO Zale atribuită haiducului Pintea

Jefuitor şi răufăcător, transformat în erou naţional

Întrebările celor doi istorici se mai referă la faptul că haiducul Pintea, prezentat în folclorul local ca erou, era de fapt un răufăcător. ”Nu este un caz izolat din perspectiva istoriei mari, mai toţi iluştrii răufăcători au beneficiat, cu timpul, de o aură care i-a plasat mai degrabă în poziţia unor eroi naţionali. Transformarea personajului negativ s-a făcut treptat şi a avut o legătură mai mare cu literatura şi etnografia, decât cu realitatea istorică”, spun autorii studiului.

”Poate cea mai grea întrebare ce se cuvine a fi ridicată este cea legată de relaţia lui Pintea cu Maramureşul şi demontarea imaginii de hoţ român. Din analiza documentelor prezentate la 1787 în timpul procesului cu armenii, care au cumpărat de la Fisc cetatea şi cărora li s-a promis şi localităţile Târgu Lăpuş şi Măgoaja, reiese că la sfârşitul secolului XVII-lea nu exista în Măgoaja familia din care se presupune că ar fi provenit haiducul”, mai arată cei doi istorici.

Dar adoptarea lui ca maramureşean este foarte interesantă în condiţiile în care folosea Maramureşul doar ca bază pentru atacurile pe care le făcea până în Crişana sau în Secuime, iar tovarăşii săi, originari din Maramureş erau ca număr jumătate faţă de cei din Satu Mare”, mai arată ei în documentul publicat.

Atacuri supraevlauate de legende

Despre unul dintre primele atacuri ale haiducului Pintea cu banda lui de hoţi, cei doi autori spun că este cel produs la Kossow, Ucraina de azi. ”Se pare că ecoul acestui atac a ajuns în mod greşit la urechile unor funcţionari transilvăneni. Imediat după atacul ce a avut loc în iulie 1698, judele târgului Spria scria în grabă despre informaţia primită în legătură cu atacul bandei lui Pintea asupra cetăţii Rona, de fapt, asupra cetăţii Kossow, situată la aproximativ 200 de kilometri de prima. Informaţiile primite se refereau la uciderea a 250 de oameni şi jefuirea de bunuri şi odoare ce au fost încărcate pe 150 de cai. De fapt, numărul celor ucişi se ridica la 11, pagubele fiind, într-adevăr foarte mari".

Dacă despre locul naşterii haiducului există discuţii în contradictoriu, mult mai certe sunt informaţiile privind locul unde şi-a găsit acesta sfârşitul, pe 13 august, 1703. Se presupune că a fost împuşcat mortal din Bastionul Măcelarilor, în timpul unei bătălii. Pintea îl sprijinea pe principele Francisc Rakoczi, care voia să cucerească cetatea Baia Mare. Alăturându-se răscoalei acestui principe, armata lui Pintea a atacat oraşul Baia Mare, în august 1703. După un asediu şi o aparentă cedare din partea conducerii oraşului, curuţii lui Francisc Rakoczi atacă, din motive neînţelese, în seara zilei de 13 august 1703, cetatea. În timpul acestui atac, Pintea a fost împuşcat mortal, căzând în faţa porţii, la intrarea în oraş.