Ce este iarba fiarelor, planta imaginară în jurul căreia s-au ţesut o mulţime de legende. Legătura cu haiducul Pintea
0Iarba fiarelor este o plantă imaginară, ce are un corespondent în realitate, dar fără nicio legătură cu legendele ţesute în jurul ei. Utilizată cu maximă precauţie în medicina naturistă, planta poate avea efecte benefice, dar în cantităţi foarte mici, fiind extrem de toxică. În schimb, legendele ţesute în jurul ei o fac să pară cu adevărat o plantă magică.
Plantei imaginare denumite „iarba fiarelor” i-au fost atribuite puteri magice, fiind cunoscute mai multe vechi legende despre aceasta.
Plante are şi un corespondent în realitate, fiind folosită cu precauţie în medicina naturistă, din cauza toxicităţii sale ridicate.
Numele latin al speciei - hirundinaria (de la hirundo, care înseamnă rândunica) aminteşte de aripa sau coada unei rândunici.
Legendele frumoase despre această plantă mai sunt cunoscute doar de bunicii noştri, de specialişti etnografi sau de culegători de folclor, care au avut grijă ca acestea să nu se piardă. „Anumiţi cercetători avizaţi afirmă că planta este reală, alţii consideră că planta este fictivă. larba fiarelor poate fi analizată prin prisma a două paliere: ca plantă reală, sau ca plantă imaginară”, explică conf. univ. Delia Anamaria Răchişan, când le vorbeşte studenţilor etnografi despre aceasta.
Folosită cu precauţie în medicina naturistă
Planta reală mai este cunsocută sub denumirea de brilioancă, harniai şi rânduniţă, barba-ciutei, briliancă, buruiană de tăietură, buruieni de băşică rea, coarne de pâmânt, iarbă-aerului, iarbă ferii, iarbă fierului, iarba-rândunelei, lumineată, mărul-lupului, pana zburătorului, păstaia- lupului, rânduniţă. „Plantă era cunoscută şi în Antichitate sub denumireá de Cynanchum, din grecescul Ayon, care însemna câine şi agchein, care însemna a sugruma. Denumirea face trimitere la efectul ei toxic”, mai spune profesoara.
Planta iarba fiarelor Sursa foto: wikipedia - hectonichus
Planta reală are calităţi diaforetice (care provoacă transpiraţie), diuretice, expectorante, vermifuge şi este des utilizată în mediul rural.
„Frunzele plantei se puneau pe bube, iar puful seminţelor, pe tăieturi. Cu tulpinile florifere se făceau băi contra durerilor de picioare. Decoctul rădăcinii se lua ca diuretic. Contra vătămăturii se usca şi se pisa planta, iar praful se punea în pălincă ori se lua zahăr în gură şi se bea decoctul amar”, mai spune profesoara.
Legende ţesute în jurul plantei iarba fierului
Ca plantă imaginară însă, o serie de legende frumoase sunt create în jurul ei. „Mai este denumită şi iarba fierului, iarba tâlharilor, roua cerului ori iarba sângiurilor. Este o plantă fictivă, aflată sub tutela miraculosului. Pentru a avea efectul scontat - se credea că prin intermediul acestui simbol fitomorf se deschide orice lacăt - iarba fiarelor trebuie culeasă în anumite zile de sărbătoare, în zile aflate sub incidenţa sacrului”, le mai explică profesoara studenţilor.
De asemenea, mai spune ea specia constituie o prezenţă simbolică în mitologia română.
„În trecut era răspândită credinţa că eroii neînfricaţi ai basmelor sau ai războaielor datorau puterea lor extraordinară acestei plante. Hoţii cei mai mari foloseau planta pentru ruperea cătuşelor, zăbrelelor, deschideau toate încuietorile şi lacătele. Cu ajutorul ei se credea că se pot scoate comorile din pâmânt şi peşteri”. Delia Anamaria Răchişan
Vechi legende spun chiar despre eroul local Pintea, că ar fi avut puteri magice datorită acestei plante.
Punctele vulnerabile ale plantei
Poveştile din bătrâni spun că pentru a căpăta puterea din „iarba fiarelor”, eroul trebuia să-şi facă o crestătură mică în formă de cruce, de unde să picure sânge şi acolo să pună planta căreia îi sunt atribuite puterile magice.
Însă la fel ca toate legendele despre puterile magice atribuite unor eroi, şi aceasta are un punct vulnerabil. „La fel ca puterea lui Ahile, care era în călcâi, care dacă era lovit cu săgeata însemna moartea lui, şi putera lui Pintea Viteazul avea un punct sensibil. Este locul unde cămaşa de zale nu se putea împreuna, ca să poată să-şi mişte braţele, sub braţ. Şi dacă sub braţul stâng era tras un foc cu nouă boabe de grâu, asta însemna moartea lui”, arată etnograful Nicoară Mihali.
Legendele care asociază planta magică cu haiducul Pintea este amintită şi de conf. univ. Delia Anamaria Răchişan în cursurile pe care le predă studenţilor. „Asemenea mătrăgunei şi socului, iarba fiarelor este o plantă antropomorfizată - adică nu întâmplător, iarba fiarelor este corelată cu figuri emblematice, de exemplu cu haiducul Pintea Viteazul sau cu tâlhari celebri”, mai spune profesoara.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat