Barajul Firiza, una din marile realizări ale epocii comuniste în Baia Mare. Legenda peştilor uriaşi care trăiesc în acumularea Firiza
0Anii comunismului au însemnat multe realizări pentru municipiul Baia Mare. Au fost construite blocuri noi, cartiere noi care au schimbat faţa oraşului reşedinţă de judeţ.
Una din marile realizări ale epocii comuniste pentru Baia Mare este Barajul Firiza. A fost dat în folosinţă în anul 1964 şi a fost construit pentru a alimenta oraşului Baia Mare cu apă potabilă.
Pentru a realiza însă această imensă construcţie a fost nevoie de strămutarea unui cartier întreg al satului Firiza, locuitorilor de acolo fiindu-le oferite alte alternative.
La începutul anilor 1960, când România se afla sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, în Baia Mare, la fel ca-n toate oraşele, industria socialistă a înregistrat o creştere spectaculoasă. Iniţiativa de a construi un baraj a fost luată fiindcă înainte de 1960 Baia Mare avea probleme cu alimentarea cu apă potabilă.
Doar că pe locul unde se află lacul de acumulare a existat înainte de ridicarea barajului o ramificaţie a cartierului Firiza, în total 50 de familii fiind nevoite să-şi părăsească gospodăriile. Acestea au fost mutate pe strada Forestierilor de astăzi, de unde au început să îşi refacă viaţa. Localnicii din Firiza vorbesc despre faptul că pe fundul acestui lac imens ar fi rămas o biserică sau despre faptul că la baraj, cum este cunoscut acest loc de toată lumea, ar exista peşti uriaşi.
Construcţia barajului proiectat de Aristide Teodorescu a avut loc între anii 1961şi 1964. Este primul baraj cu contraforţi ciupercă realizat în România. Înălţimea barajului este de 52 de metri, deschiderea la coronament este de 198 metri. Suprafaţa lacului este de 113 hectare, o lungime de trei kilometri şi o lăţime de un kilometru. În momentul de faţă Barajul asigură alimentarea cu apă a municipiului Baia Mare, dar nu numai.
Aurora boreală, vizibilă în Harghita: fotografii spectaculoase cu fenomenul polar pe cerul României