104 ani de când a fost înmormântat George Pop de Băsești. La ceremonia funerară s-au tras focuri de armă
0Pe 26 februarie, în urmă cu 104 ani era înmormântat marele om politic George Pop de Băsești, în satul său natal. La ceremonia funerară s-au auzit împușcături, vremurile fiind încă tulburi din punct de vedere politic și militar, la nici trei luni de la Unire.
Este cunoscut faptul că după ce a revenit de la Alba Iulia, după ce s-a înfăptuit Marea Unire de la 1 decembrie 1918, al cărei artizan a fost omul politic din Băsești, acesta a făcut o pneumonie severă, care l-a ucis la mai puțin de trei luni, pe 23 februarie 1919. Astfel pe 26 februarie avea loc înmormântarea, la Băsești, azi în Maramureș.
Imediat după Unire însă, vremurile erau încă tulburi din punct e vedere militar și politic, astfel că s-a cerut o companie militară care să fie prezentă la înmormântarea lui, pentru a se evita o posibilă răzbunare din partea maghiară.
„El era mort, iar trupele au tras, spre locul unde era el, câteva gloanţe chiar au ajuns în încăpere. În ziua înmormântării, trupele maghiare au fost chiar pe colina unde e biserica şi mănăstirea, iar pe toată durata procesiunii s-a tras spre cortegiu. De la casa lui l-au dus în biserica veche, s-au baricadat, au pus o mitralieră în turla bisericii şi ripostau. Vă daţi seama sub ce presiune a avut loc înmormântarea. Episcopul Iuliu Hossu a pornit, dar n-a mai ajuns aici, a fost reţinut la Cehu din motive de securitate. Era tot satul prezent, dar personalităţile mari n-au venit, ca să nu le fie pusă viaţa în pericol”, arăta scriitorul Marian Ilea într-un dialog cu primarul localității, Ioan Călăuz.
Ceremonia funerară, sub presiune
Ionel Mesaroș, originar din Băsești, care documentează un volum ce îl are ca personaj principal pe George Pop de Băseşti numit „Comoara din Vâlceaua Lupilor”, scrie pe pagina sa de Facebook despre acel moment.
„Zvonul morții celui mai popular bărbat din partea locului se răspândește cu iuțeala fulgerului, iar bolșevicii unguri au dat de știre că la înmormântare vor fi și ei de față. Totul pentru a se răzbuna asupra „mortului Erou””, scrie el.
„Cei din Băseşti nu au stat cu mâinile în sân şi au cerut întăriri. Solicitarea a fost onorată prin trimiterea unei companii de soldaţi, sub comanda căpitanului Alexandru Costescu, care a conceput cu sprijinul protopopului un plan de apărare”, mai arată Ionel Mesaroș.
Ploaie de gloanțe spre casa unde se afla trupul neînsuflețit
Potrivit acestuia, la înmormântarea politicianului s-au tras focuri de armă înspre locul unde era oficiată slujba. „După primul dangăt al clopotului, hoardele lui Bela Kun trimit ploaie de gloanţe asupra casei unde se afla trupul neînsuflețit. Ferestrele salonului unde se afla catafalcul celui dintâi cetățean al Transilvaniei dezrobite, se cutremură de ropotul puștilor și al mitralierelor vrăjmașe”, scrie el pe pagina sa.
„Când sicriul e scos afară în curte, gloanțele șuieră pe la urechile tuturor. E o minune că ele nu ating pe nimeni și nu fac nicio victimă! Un semn al lui Dumnezeu că el e cu cei ce se adună în numele Lui”, mai arată el.
Astfel, după cum se păstrează în memoria colectivă, preoții au fost nevoiți să reducă rugăciunile și cântările. „La îndemnul părintelui paroh, răposatul este dus la biserica satului și de acolo la cimitir, transportat pe un car țărănesc, împodobit cu cetini de brad și tras de șase boi, simbolizând simplitatea patriarhală și hărnicia neobosită a acestui mare gospodar”, mai scrie el.
Și-a donat averea bisericii
În anul 1914, odată cu începerea Primului Război Mondial, precum şi datorită vârstei înaintate, George Pop de Băseşti şi-a scris testamentul. „La 11 noiembrie 1914, împreună cu fiica sa, Elena, se prezintă în faţa notarului din Dej, Otto Schilling şi a canonicului de Blaj, Iosif Hossu. Prin acest testament, el donează, împreună cu fiica sa, averea agonisită cu trudă o viaţă întreagă, Capitlului mitropolitan din Blaj, <spre mărirea atotputernicului Dumnezeu şi în favorul desvoltării culturale a poporului român>”, mai arată autorul volumului, într-o altă postare.
„Pentru asta este prevăzută înfiinţarea unei şcoli populare agricole, burse pentru studenţi şi elevi, înfiinţarea altor instituţii culturale româneşti, îngrijirea bisericii şi a şcolii româneşti din Băseşti şi cămin pentru cei care se vor distinge în domeniul literaturii şi educaţiei. Averea sa a fost evaluată la peste 4 milioane de coroane”, mai scria Ionel Mesaroş.