Matroana din Bacău care şi-a deschis un salon de masaj clandestin la Londra, paravan pentru prostituţie. Sumele câştigate de escortele românce

O femeie de 30 de ani a fost condamnată de Tribunalul Bacău pentru proxenetism şi constituire de grup infracţional organizat, fiind acuzată că, sub paravanul unui salon de masaj deschis la Londra, înlesnea unor românce să practice prostituţia.

Elena Spirache (30 de ani) a fost condamnată de Tribunalul Bacău la 5 ani de închisoare, însă sentinţa nu este definitivă. Gruparea coordonată de Spirache la Londra avea roluri bine stabilite, fiecare membru contruibuind la obţinerea de venituri de pe urma practicării prostituţiei. 

Proxeneţii racolau tinere din judeţul Bacău, inclusiv din rândul rudelor, cărora le promiteau locuri de muncă în restaurante din Londra, asigurându-le transport şi cazare. Odată ajunse acolo, tinerele erau constrânse să practice servicii de escorte şi să se prostitueze.

Ancheta procurorilor a scos la iveală faptul că Elena Spirache a închiriat un imobil în Londra, unde a fost a fost improvizat un aşa-zis salon de masaj, în spatele căruia se realiza activitatea de prostituţie. Iniţial trei tinere asigurau serviciile sexuale în imobil sau în locaţiile solicitate de clienţi. Pentru a recruta cât mai mulţi clienţi, prin intermediul a doi membrii ai grupării, Elena Spirache răspândea pe străzile din reclame tipărite fluturaşi sub forma unor cărţi de vizită, în care erau consemnate serviciile prestate şi datele de contact ale ”matroanei”. Un alt membru al grupării asigura paza imobilului, unde sora Elenei Spirache avea atribuţii de recepţioneră în imobil, fiind cea care răspundea la telefon pentru a oferi relaţii clienţilor. Tot aceasta era cea care discuta cu clienţii, le prezenta fetele care practicau prostituţia, negocia tarifele şi încasa preţul în funcţie de solicitările clientului.

La finalul programului de lucru al fiecărei zile, ”recepţionera” împărţea banii obţinuţi de către cele trei tinere care desfăşurau activităţile de prostituţie şi membrii grupării, conform evidenţei pe care o ţinea în timpul programului. Elena Spirache primea 50% din câştigurile fiecărei fete, sora acesteia îşi oprea un procent de 10% pentru activitatea sa de ˝recepţioner˝, iar o parte din bani era împărţită celor împărţeau reclamele pe străzi. Prostituatelor le revenea cea mai mică parte din sumă.

Întreaga activitate infracţională a ieşit la iveală după ce una dintre prostituate, nemulţumită, a depus plângere la Poliţie. Declaraţiile acesteia, precum şi a celorlalte tinere au fost coroborate cu celelalte probe: transferuri bancare, zboruri de avion etc. 

Sume uriaşe din prostituţie

Potrivit anchetatorilor, numai în câteva luni, Elena Spirache a câştigat de pe urma celor trei românce 34.000 de lire. Însă numărul tinerelor racolate a fost mult mai mare.

Având în vedere perioada îndelungată a desfăşurării activităţii infracţionale, numărul victimelor traficate şi amăgirea acestora prin false promisiuni privind locuri de muncă în străinătate bine plătite, precum şi forma continuată a infracţiunilor de constituire grup infracţional organizat şi proxenetism, judecătorii au dispus condamnarea în regim de detenţie a inculpatei. 

”Proxenetismul este o infracţiune cu pericol social deosebit de ridicat. Pericolul social deosebit al acestei fapte, constă în împrejurarea că face din exploatarea unei persoane o sursă ilicită de câştig şi de procurare a mijloacelor de trai, dar în acelaşi timp provoacă o gravă tulburare în desfăşurarea relaţiilor de convieţuire socială şi constituie un teren favorabil pentru săvârşirea altor infracţiuni. Aceste infracţiuni de o amploare deosebită aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv demnitatea persoanei şi chiar a sănătăţii acesteia, reprezentând totodată una dintre cele mai grave forme de criminalitate organizată. Instanţa apreciază că scopul educativ al pedepselor ce se vor aplica inculpatei poate fi atins numai cu executare într-un loc de detenţie”, au motivat judecătorii condamnarea.

Dosarul se află, în prezent, pe rolul Curţii de Apel Bacău, unde magistraţii vor pronunţa sentinţa definitivă după judecarea căii de atac.