FOTO Sute de buhuşeni au descoperit apa caldă. Baie publică pentru o comunitate de romi

Zeci de puradei şi adulţi de etnie romă din localitatea băcăuană Buhuşi au cunoscut, de câteva zile, duşul cu apă caldă, săpunul şi şamponul.

Fericire şi răsfăţ maxim printre cei 600 de romi de la periferia oraşului Buhuşi. Aceasta de câteva zile, de când în cartierul Colonia Bistriţei s-a dat în folosinţă o baie publică luxoasă, dotată cu toate cele necesare unui spălat ca la carte: şampon, săpun lichid, gel de duş şi prosoape mari şi pufoase.

Adică, o baie cu toată dotarea şi după tot tipicul secolului în care trăim. Intrarea este gratuită, iar săpunul şi şamponul sunt “din partea casei”.

Clădirea modernă cu două etaje a fost ridicată de Primărie în mijlocului unui cartier în care nimeni nu şi-ar dori vreodată să locuiască. Un cartier în care sute de puradei asaltează orice nou venit în zonă şi nu-i dau pace până nu primesc câţiva mărunţi. Un cartier în care oamenii dorm laolaltă cu animalele în cocioabe de lemn cu lut pe jos şi se încălzesc cu focuri făcute cu cârpe.

Oameni care, deşi au nepoţi, au carte de identitate nou-nouţă. Aceasta după ce mediatorul sanitar s-a ocupat să le depună dosarele. Femei şi bărbaţi care au împreună şi peste 10 copii şi care trăiesc în concubinaj fără să le treacă măcar prin cap că ar putea să-şi legalizeze relaţia. Într-un cuvânt, un cartier asemeni unui adevărat iad pe pământ!

Prima baie, după 50 de ani

Începând cu ora prânzului, romii din Colonia Bistriţei se duc la spălat. Baia publică ridicată în cartierul lor este cel mai luxos loc unde locuitorii zonei se pot răsfăţa. E cald, miroase frumos, totul e nou şi sclipeşte de curăţenie.

Dimineaţa se spală copiii, pentru că ei trebuie să meargă după-amiază la şcoală. Apoi vin adulţii. Femeile au opt cabine de duş, iar bărbaţii alte opt. Nimeni nu lasă mizerie în urmă lui. Nici măcar apă pe gresie, după ce se spală. Fiecare şterge apa cu mopul după termină de făcut baie,  explică Mihaela Stoleru (47 de ani), mediator sanitar pe probleme de romi.

Femeia explică cum, mai pe seară, vin mame cu câte patru, cinci copiii de mână, pentru a le face baie.

Îi spală, îi şterg şi cu ei curaţi pleacă bucuroase la casele lor. Sunt oameni care aici s-au spălat pentru prima dată. Oameni care nu au văzut niciodată un duş, deşi au peste 50 de ani. Nimeni nu fură nimic, pentru că romii au înţeles că tot ce e aici, este al comunităţii. Mai bine de 200 de romi au trecut deja pe la duş, a mai adăugat Mihaela Stoleru.

Angajaţii care spală prosoapele, lustruiesc chiuvetele, oglinzile şi gresia, sunt femei care trebuie să facă muncă în folosul comunităţii ca să primească, de la primărie, ajutorul social de 130 de lei pe lună. Şi paza pe timp de noapte e făcută tot de “oamenii de la social“. Adică de doi bărbaţi, unchi şi nepot. 

Vizita în casele romilor, disperarea edilului

Ideea construirii unei băi publice în cartierul Colonia Bistriţei i-a venit primarului oraşului, Ionel Turcea, în urmă cu mai mulţi ani, după ce a umblat din casă în casă ca să cunoască problemele romilor din oraş. În urma “vizitei de lucru”, edilul a jurat că va ridica de urgenţă o baie în cartier.

Nu s-a construit prea curând, dar important e că investiţia s-a realizat, fie şi mai greu.

Oamenii din cartierul nostru au început să se mai schimbe. Au mai evoluat şi ei. Acum au acte, copiii merg la şcoală. Suntem şi noi mai civilizaţi decât părinţii noştri, a afirmat Luminiţa Burtilă (50 de ani), una dintre femeile care prestează ore în folosul comunităţii în baia publică.

Nicoleta Niţă (31 de ani) nu este de etnie romă, însă locuieşte în cartierul Colonia Bistriţei alături de ei. Recunoaşte că nu trece nicio zi fără să facă baie.

E cald, e bine. Totul e curat, miroase frumos. Este o investiţie minuntă aici, la noi. Ne lipsea o baie, a spus tânăra.  

Bani europeni pentru romii din Buhuşi

Baia publică din Buhuşi a fost realizată cu bani europeni, prin Programul de Intervenţii Prioritare, implementat de către Fondul Român de Dezvoltare Socială. Proiectul a fost iniţiat în 2010 şi se numeşte “Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru comunităţile de romi”. Totodată, în clădire se mai găseşte şi un centru de consiliere, dar şi un cabinet medical. În plus, femeile primesc anticoncepţionale şi prezervative, iar cele însărcinate sunt luate în evidenţă de medicul de familie. Valoarea proiectului este de 600.000 de lei.