Cum arăta Bacăul în urmă cu 300 de ani, în timpul lui Dimitrie Cantemir. Era situat pe o insulă a Bistriței
0Actualul municipiu Bacău, fostul târg de pe Bistrița din Ținutul Bacăului, ar fi fost așezat pe o insulă în urmă cu trei sute de ani.
Această realitate este prezentată în Descriptio Moldaviae, cea mai importantă carte a domnului Moldovei Dimitrie Cantemir, scrisă între anii 1714 și 1716. Ideea este întărită și de alte surse, care atestă faptul că pârâul Negel, înainte de a fi deviat, ar fi curs prin proximitatea actualului Palat Administrativ din Bacău, apoi înconjura târgul și se vărsa în Bistrița.
Când s-a săpat pentru fundația palatului au fost găsiți stâlpi și grinzi de moară.
„Ținutul Bacăului, peste care este un vornic, cu scaunu la Bacău, târg situat într-o insulă a râului Bistrița, vestit pentru abundența merelor și altor fructe. Are și un episcop catolic, care se numește de Bacău, pentru că în ținuturile de pe lângă munte sunt mulți supuși moldoveni, numiți catolici după naționalitatea și religiunea lor, pe care i-a așezat acolo Ștefan Vodă, după ce a buiruit pe Matiaș, regele unguresc și i-a împărțit pe la boierii săi.
Este de însemnat satul Cantemireștii din ținutul Roman, numit Faraoni, ai căror locuitori, mai bine de 200 de familii sjunt toți catolici și au o biserică de piatră foarte veche. Ocna și Trotușu, de lângă apa Trotușiu, sunt târguri renumite pentru salinele excelente ce se găsesc împrejurul lor. Pe aici e intrarea cea mai largă din Moldova în Transilvania”, scrie domnitorul și cărturarul Dimitrie Cantemir, în cartea Descriptio Moldavie, în capitolul destinat Ținuturilor Moldovei.
Valea Bistriței și Valea Siretului, aproape de Săucești
După mai bine de 170 de ani, S.P. Radianu în monografia „Județul Bacău-Studiu agricol și economic”, a inspectorului de domenii S.P. Radianu, din 1889, scrisă la ordinul Ministerului de Agricultură analizează varianta ca Bacăul să fi fost amplasat pe o insulă.
„Este cu putință, ca târgul Bacăului, pe timpul lui Cantemir, să fi fost înconjurat de un braț al Bistriței. Încât să formeze o insulă, pe urmă, prin schimbarea cursului râului, și retragerea apei, să ne înfățișeze starea de azi.
Cum că Bistrița avea alt curs în vechime, aceasta se vede și se poate constata chiar azi, cu începere de la scapul dealului, aproape de Săucești, unde Valea Siretului, împreună cu cea a Bistriței, se lărgește până la 2 kilometri întindere. Chiar Siretul avea un alt curs în vechime, și se constată că acest râu, deși liniștit, și-a schimbat cursul de mai multe ori, , se vede aceasta foarte bine, aproape de Răcăciunii domnului Fornorache (N.R.: boier din Răcăciuni)”, scrie acesta.
Moară de apă în zona în care a fost construit Palatul Administrativ
Costache Radu, personalitate a Bacăului din secolul al 19-lea, care a ocupat funcția de primar al orașului dar s-a remarcat și prin articolele și cărțile scrise (jurnalist, dramaturg, autor de monografii), în lucrarea „Bacăul de la 1850 -1900”, publicată în 1906, la Tipografia Margulius din Bacău, descrie cele aflate la momentul construcției Palatului Administrativ din Bacău.
„În 1886, fiind prefect Iorgu Radu, de loc din Fălticeni, a început și județul să zidească pe locul lui Verghi palatul administrativ. Pe acest loc era o casă mică, ponosită, și când ploua se strângea apa care nu avea loc de scurgere și stătea până se înverzea. Pe acest loc, spun bătrânii din bătrâni, trecea pârâul Negel, care venea dinspre Călugăra și se vărsa în Bistrița pe locul canalului ce a rămas în urma mutării Negelului pe partea unde trece astăzi și care canal a stat deschis până în anul 1894. Spusele bătrânilor se adeveresc, căci făcându-se săpăturile pentru temelia palatului, în partea de jos s-a săpat până la 10 metri, ca să deie de pământ bun și s-a găsit stâlpi și grinzi de moară”, menționează amintita sursă.