Comunitatea Evreilor din Bacău a celebrat Purimul, sărbătoarea veseliei, care marchează salvarea evreilor de genocidul plănuit de persani

Comunitatea Evreilor din Bacău a organizat vineri, 25 martie, la sediul de pe strada Erou Marius Hasan un moment festiv dedicat sărbătorii veseliei-„Purim“. Au fost evocate momentele prin care au trecut evreii în timpul Imperiului Persan, menţionate în cartea Estera din Vechiul Testament, în care aceştia au scăpat de primul genocid plănuit împotriva lor.

Evreii din Bacău s-au întâlnit astăzi, de la ora 13, la sediul Comunităţii, pentru a sărbători Purim-ul. La eveniment au participat primarul interimar Ilie Bârzu, directorul Casei Corpului Didactic din Bacău, Gabriel Stan, dar şi reprezentanţii minorităţilor naţionale din Bacău. Au participat la sărbătoarea Comunităţii Evreieşti vasile Agop, preşedintele Uniunii Armenilor din Bacău, Florin Dura, preşedintele Partidei Romilor Pro-Europa, Silviu Ioan Niţă, de la Asociaţia Italienilor, Marinel Todaşcă, din partea Forumului Germanilor, ş.a.

Izu Butnaru, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bacău, a vorbit celor prezenţi despre importanţa sărbătorii Purim-ului, care reprezintă prima salvare a poporului evrei de la dispariţie. Purim-ul a fost serbat tradiţional în acest an pe 24 şi 25 martie. Data sărbătorii este în 14-a zi lunii ebraice Adar, a doua zi după victoria evreilor asupra duşmanilor din Imperiul Persan. „Purim-ul este singura sarbătoare veselă a evreilor. În amintirea vremurilor trecute, se servesc prăjituri triunghiulare, deoarece duşmanul Haman purta un trigon. Acesta şi-a pierdut viaţa in dorinţa de a-i pierde pe evrei. Noi astfel ne bucurăm de salvarea noastră de la primul genocid, de la primul Holocaust. Pentru evrei, Purim-ul eprezintă triumful dreptăţii împotriva dorinţei de răzbunare“, ne-a precizat Izu Butnaru, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bacău.

Menţiunile asupra momentului istoric în care poporul evreu a fost salvat de primul genocid planificat din istorie se găsesc în cartea Estera din Vechiul Testament. „Acţiunea e plasată în al treilea an al împăratului Ahaşveroş (identificat de obicei cu Xerxes I) al Persiei. Personajul principal al cărţii este Estera, soţia împăratului, o evreică care reuşeşte să îşi salveze poporul de genocidul plănuit de vizirul Haman. Povestea Esterei a născut, în cultura iudaică, sărbătoarea numită Purim. Semnificaţia Purim-ului este una specială. De Purim (care pică în perioada de început a primăverii, la sfârşitul lunii februarie sau în prima parte a lunii martie) este celebrat miracolul salvării evreilor din Persia în ultimii ani ai existenţei Imperiului Persan“, potrivit Wikipedia, care se bazează pe lucrarea scrisă de Livia şi Sorin Rosen, „Meghilat Ester. Cartea Esterei pentru sărbătoarea de Purim“, apărută cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, în 2004.