Comunitatea evreiască din Bacău a mai rămas cu 170 de membri. Mit urban apărut pe marginea unui săpun îngropat în curtea unei sinagogi
0Comunitatea evreilor din Bacău numără aproximativ 170 de membri, comparativ cu perioada dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, când numărul lor depăşea 40% populaţia judeţului.
În urmă cu o săptămână, Hanri Vidgar, liderul lor, s-a stins din viaţă. Încă nu se pune problema numirii unui alt preşedinte, însă, cel mai probabil, alegerea se va face între secretarul Izu Butnaru şi inginerul Hainrich Brif, cantor la Sinogoga Mică din Bacău.
Mit urban despre evrei, născut în Bacău
Cimitirul evreilor, aflat înspre Sarata, a dat naştere la un mit urban, al săpunului fabricat din grăsimea celor morţi în lagărele naziste. Unii spun că o parte din calupurile de săpun au fost îngropate în cimitirul băcăuan. Acesta a fost construit în 1959, şi ulterior a fost declarat monument istoric.
Pe el scrie în mai multe limbi “Aici zac evrei prefăcuţi în săpun de bestiile fasciste – 1939-1944 / În amintirea lor, înfrăţiţi-vă popoare în lupta pentru o lume nouă”.
Se spune că sub acel monument s-ar afla un sicriu plin cu bucăţi de săpun, făcut din grăsime umană. Ba mai mult, unii evrei povestesc cum în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, erau obligaţi de nemţi să se spele cu săpunul fabricat din corpul confraţilor lor. În plus, inscripţia ”RIF” de pe bucăţile de săpun a dat naştere la convingerea că s-ar traduce ”Reiches Judenfett”, adică ”grăsime curată evreiască”.
În zilele noastre, “Memorialul Yad Vashem” (n.r. - autoritate israeliana in domeniul Holocaustului) a declarat oficial că naziştii nu au făcut niciodată săpun din cadavrele evreilor.
Ba mai mult, chimiştii şi biologii care au făcut analizele de laborator ale săpunului nemţesc au afirmat că nu există pic de grăsime umană, ba chiar – zic cercetătorii - din grăsime omenească nu se poate face niciun fel de săpun. Cele trei litere sunt, de fapt, iniţialele companiei nemţeşti, care au fabricat săpunul.
VIDEO Controversata istorie a comunităţii evreieşti din România: afacerile negustorilor, cum au dezvoltat oraşele şi au ridicat primul teatru. Prăbuşirea moştenirii lor în ţara noastră
EXCLUSIV FOTO Picturi de Tăttărescu, descoperite într-o biserică dintr-un cătun