Brânză de oaie în coajă de brad, până la Înălțare pe masa băcăuanilor
0De pe masă băcăuanilor din zonele Asău, Agăș și Brusturoasa nu lipsește până la Înălțare, pe lângă friptura de carne de miel și pască, brânza de oaie în coajă de brad. Ciobanii din zonă se mândresc cu produsul lor și spun că gustul este dat de calitatea laptelui, cantitatea de unt și de rețeta folosită, ținută secret de fiecare producător.
Produsul este înregistrat la Oficiul pentru Invenții și Mărci. Tradiția pentru prepararea brânzei se păstrează din moși-strămoși.
"Laptele de la oi se strecoară prin sifon și se pune într-un vas de lemn. Mai apoi se pune la fiert pentru a se alege cașul. După ce e strecurat se dă la dospit, două trei săptămâni. După ce se curăță de coajă se fărămițează și se frământă cu sare", ne-a spus Mihai Zafiu, locuitor din localitatea Asău.
El a mai spus că se aruncă o bucățică de brănză spre o covată de lemn, care dacă se lipeste de aceasta înseamnă că e bună pentru păstrare, dacă se fărămițează trebuie consumată imediat. "Pentru a fi depozitată se confecționează un cuștiug, adică un înveliș din brad. Se cojește un brad alb sau un molid și se firbe în zer de oaie. Se coasă mai apoi cu ață obținută tot din coaja de brad. După ce brânza a fermentat se bate în cuștiug. Se păstrează la rece", a mai explicat Zafiu Mihai.
Ciobanii depozitează produsul în brânzărie, îngropat în pământ la un metru jumate pentru a sta la o temperatură de 5 sau 7 grade timp de două săptămâni pentru ca ea să aibă un gust deosebit.
"Dacă se ține de exemplu la 10 grade, ea fermentează într-o săptămână și nu e la fel de untoasă. Dacă rețeta e respectată brânza de oi stă și doi ani. Depinde de baci cum o prepară și cât unt pune în ea", a încheiat Zafiu.