„Târgul de Fete” de pe Muntele Găina va avea loc în acest weekend
0Arădenii vor putea petrece alături de vecinii lor din judeţele apropiate, două zile de neuitat la „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina. Acest târg, atestat documentar din anul 1816, se va desfăşura, potrivit tradiţiei, aproape de praznicul Sfântului Ilie, sărbătorit în data de 20 iulie, respectiv în zilele de 23 şi 24 iulie.
Printre organizatori se află şi în acest an Consiliul Judeţean Arad. Cu această ocazie instituţia a alocat suma de 8.000 de lei. ,,Împreună cu Prefectura dorim să organizăm o tabără a Aradului aşa cum am făcut-o şi în anii trecuţi. Este important să ne păstrăm tradiţiile şi obiceiurile, iar „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina este poate cel mai cunoscut eveniment tradiţional din zona de vest a ţării” spune Adrian Ţolea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad.
Găina, la întretăierea dintre trei judeţe
Târgul de fete se desfaşoară atât în localitatea Avram Iancu, cât şi într-o poiană de pe platoul muntos, situată la 1.486 de metri altitudine, la întretăierea judeţelor Alba, Arad şi Hunedoara. În fiecare an aici au loc concursuri de muzică şi dans folcloric, expoziţii de artă populară dar şi gastronomie. De asemenea, meşterii populari din cele trei judeţe, îşi vor expune produsele artizanale specifice fiecărei zonei. „Am participat şi în alţi ani la această sărbătoare, care este o tradiţie. Fratele meu mergea de mic copil. Altă dată urcam kilometri întregi pe jos. Acum mergem cu maşinile. Este ceva deosebit. Cea mai mare sărbătoare din zona noastră”, afirmă Cătălin Savu, arădean.
Urcarea la munte se poate face cu maşina şi din comuna Avram Iancu pe un drum amenajat în ultimii ani.
Pe vremuri, târgul avea o mare importanţă etnografică, făcând posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor aflaţi în zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările între rudele apropriate. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care veneau acolo în acest scop. Tinerii plecau apoi spre casele lor. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, veritabile probe de maiestrie şi iscusinţă, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.