Sat resuscitat de o mână franţuzească
0Distrugerea cătunelor româneşti de către fostul dictator a găsit salvarea în mâinile străinilor de pe bătrânul continent. Ideea „adoptării” mai multor mii de sate din ţară de către mii de comune europene s-a născut în februarie 1988.
Acolo unde indiferenţa, comunismul, iar mai apoi visul american al democraţiei au lăsat în paragină sute de comunităţi din cătunele româneşti, străinii şi-au propus să facă tot posibilul să le salveze de la dispariţie. S-au lovit de cenzura care a încercat să le pună beţe în roate. Imediat după 1989, Jean-Pierre Hameau, un francez, vice-primar la acea vreme al unui mic sat din nordul Franţei, împreună cu încă un prieten, primar în aceeaşi regiune franceză, au început să se mobilizeze şi să militeze împotriva distrugerii satelor româneşti şi a specificului lor de către Ceauşescu.
Părinte adoptiv
A ales Craiva, unul dintre satele problematice din judeţ, care după 21 de ani l-a adoptat şi l-a transformat pe francez într-un fiu al satului. „Nu este admisibilă desfigurarea unei ţări europene. De 21 de ani de când vin în România nu am mai simţit nevoia să vizitez altă ţară. Experienţa dobândită în decursul atâtor ani de când vin aici mi-a permis să cunosc nevoile oamenilor şi să le pot satisface la maximum aşteptările şi dorinţele”, a spus Jean. Francezul a reuşit, acolo unde statul nu a oferit nimic, să descreţească frunţi şi să pună pe picioare o comunitate întreagă. În fiecare vară a construit terenuri de sport, spaţii de relaxare, tabere pentru copii şi şi-a dus aportul învăţământului precar din localitate.
Anul trecut, Hameau a realizat primul centru de zi pentru copii la Craiva, alături de alţi şapte conaţionali, care la primul contact cu România nu ştiau la ce să se aştepte. „Am venit pentru a descoperi o ţară şi pentru a o împărtăşi pe a noastră cu oamenii de aici. Sunt pentru a doua oară aici cu acelaşi entuziasm, dar cu mai multă experienţă şi cunoaştere decât anul trecut când nu ştiam la ce să mă aştept”, a spus Nathan Cousyn, un alt francez de-al locului.