Ruinele unei topitorii vechi de 600 de ani, în care turcii îşi comandau armele, sunt vizibile şi astăzi
0În urmă cu mai bine de 600 de ani, în actuala comună arădeană Dezna funcţiona o topitorie. Istoricii vorbesc despre diferite unelte de luptă fabricate aici, unelte folosite de Imperiul Otoman la războaiele de cucerire pe care le duceau.
La acea vreme localitatea în care funcţiona această topitorie se numea Răşchirata, dispărută în timp.
Ruinele topitoriei de fier de pe Dezna funcţiona pe Valea Zugăului, iar la acea vreme, afirmă istoricii, în zonă mai funcţionau alte asemenea topitorii. Ruinele celei de la Dezna pot fi văzute şi astăzi pe frumoasa vale a Zugăului.
Prima atestare documentară a localităţii Dezna datează din anul 1318. Satul Buhani este atestat documentar în anul 1441 şi satul Laz între 1553 şi 1561. Satele Neagra şi Slatina de Criş au fost atestate documentar în anul 1553.
„În această zonă funcţionau, la începutul secolului XV mai multe asemenea topitorii. Ştiu că s-au găsit urmele a încă două asemenea locuri, pe lângă ruinele de la Dezna. Cel mai probabil aceste topitprii asigurau un plus economic întregii zone, acum şase secole. Istoria Deznei, în acele vremuri era una zbuciumată, finnd la un momend-dat ocupată de turci. Cel mai probabil aceştia s-au folosit de acestaă topitorie, mai mult ca necesară în acele vremuri în care Imperiul Otoman ducea lupte de cucerire. Cel mai adesea, diferite unelte folosite în acele războiae erau fabricate la această topitorie”, spune istoricul arădean Dan Pop.
Potenţialul turistic al comunei Dezna este unul de excepţie. Pe lângă aceste ruie ale topitoriei, pe raza comunei mai există diferite obiective ce pot fi vizitate. Dintre obiectivele turistice ale comunei fac parte ruinele cetăţii Dezna (sec. al XIII-lea -XVII-lea), biserica ortodoxă din satul Dezna ce poarta hramul “Pogorârea Sfântului Duh” – menţionata pentru prima oară în anul 1318, urmele unei cetăţi de piatră datate din secolul al XIII-lea, situate pe dealul Ozoiu, şi un castel neoclasic datând din secolul al XIX-lea.
Vă mai recomandăm: Topitorii de aluminiu din Slatina, “călcate” de autorităţi la ceas de seară