„Mașina de sburat” care a făcut senzație în toată Europa. Se baza pe „principiul dragonului”
0Un arădean a făcut senzație în anul 1901, în Europa, cu „mașina de sburat” . Doctorul în istorie Andrei Ando spune că este vorba despre un aparat de zbor promovat pe tot continentul.
Construit la Arad, după principiul „dragonului”, aparatul de zbor a fost promovat pe tot continentul. Inginerul care a elaborat mașinăria a fost austriacul Wilhelm Kress, care în colaborare cu arădeanul Némethy Aladár a reușit să construiască aeroplanul.
Andrei Ando a descoperit în cercetările sale că Ziarul Universul, de la București, scria la 15 iulie 1901 despre mașinăria de la Arad: „Directorul de fabrică Némethy Aladár, din Arad (Ungaria), a construit o mașină sburătoare, care, după cum afirmă inventatorul, făcându-i-se unele modificări, va fi în stare să sboare. Această mașină se basează pe principiul smeului (dragonului) și este construit de inginerul Kress și de consilierul guvernial Hoffmann din Berlin. Aparatul de sburat cântărește 30 kg și posedă un motor de 3/4 putere de cal precum și 11 kg balast. Motorul mișcă șurubul în care intră aerul cu atâta forță încât întregul aparat cu cele 4 roate ale sale merge frumos pe pământul șes. Actualmente această mașină de de sburat este prevăzută cu un nou motor gasolin cu 2 1/4 putere de cai. Aripele mașinei au o lungime de 8 metri și o suprafață de 18 metri pătrați. Inventatorul Némethy crede că făcând unele modificări va fi în stare să se folosească cu succes de mașina sa de sburat.”
Nu doar arădeanul Némethy era o senzație a epocii, ci și inginerul Kress, cu care colabora. Wilhelm Kress trăia la Viena și a atras atenția asupra sa prin modelele sale de zbor autopropulsate. În anul 1873 a dezvoltat primul deltaplan modern care a zburat în anul 1877, când încă mulți alți ingineri se căzneau să ridice de pe pământ un aparat de zbor „mai greu decât aerul”.
La începutul anilor 1900, Kress a fost unul dintre cei care se întreceau să construiască primul avion cu motor. În anul 1901, la Wienerwaldsee, lângă Viena, aeronava sa a făcut primul zbor demonstrativ. Tot Kress a fost și inventatorul manetei pentru avioane, dar nu și-a brevetat invenția (a făcut-o, șapte ani mai târziu, în 1907, un francez, Robert Esnault-Pelterie).
„Revenim la Arad. În anul 1907 inginerul Némethy surprindea opinia publică și punea un motor de motoretă pe un aeroplan cu elice. Industriaşul Némethy Aladár a efectuat şi un zbor demonstrativ cu aparatul său, pe aerodromul militar din Gai, în august 1907”, mai adaugă Andrei Ando.
Invenţia arădeanului a fost revoluţionară. Cu ani de zile înaintea fraţilor Wright a folosit tehnica pe care aceştia au patentat-o la nivel mondial şi cu care au schimbat destinul aviaţiei. Némethy Aladár era directorul «Magyar Benoid-gyár részvénytársaság», o societate pe acţiuni specializată pe aducţiuni de apă (falimenta răsunător în anul 1912, după ce directorul ei general de atunci, Lészay Ottó, fugea la New York, fără niciun fel de preaviz, abandonând fabrica).
Aparat de zbor cu motor slab
Némethy şi-a echipat monoplanul cu un motor de 0,75 cai putere (folosit la vremea respectivă pentru motorete), realizând poate cea mai importantă performanţă aviatică a vremurilor sale: monoplanul s-a ridicat deasupra copacilor, a rămas stabil şi a dezvoltat o viteză de 12 km/oră exclusiv datorită forţei de propulsare dezvoltată de elice. Specialiştii epocii au susţinut că forma îngustă a monoplanului, forma de săgeată şi amplasarea elicei la mijlocul aparatului de zbor au facilitat performanţele acestuia.
„Nimeni altcineva nu a încercat încă să construiască un aparat de zbor cu un motor atât de slab”, scria presa vremii (ziarul Zászlonk, de la Budapesta, din 15 mai 1910, anul VIII, nr. 9, pag. 195, care rememora zborul).
„Pentru comparaţie, astăzi o maşină ieftină de tuns iarba are un motor pe benzină de cel puţin trei ori mai puternic”, încheie doctorul în istorie Andrei Ando.