FOTO Cel mai mic oraş din judeţul Arad. Sebişul are asfalt şi canalizare în proporţie de 100%
0Conform datelor ultimului recensământ al populaţiei, cel mai mic oraş din judeţul Arad este Sebişul, cu o populaţie de 5.831 de locuitori.
Cu toate acestea investiţiile din ultimii ani au fost unele puternice, întrucât adminsitraţia locală se poate lăuda cu faptul că toate drumurile sunt asfaltate, dar şi cu faptul că reţeaua de canalizare acoperă întreg oraşul.
Oraşul Sebiş se află amplasat în partea de nord-est a judetului, la aproximativ 82 de kilometri faţă de municipiul Arad.
Teritoriul este traversat de D.J. 792 B şi D.J. 793 şi de calea ferată Arad – Brad , oraşul fiind astfel un nod de circulaţie rutieră, iar din punct de vedere al legăturii către staţiunea balneo – climaterică Moneasa, este şi un nod de circulaţie feroviară.
Primarul oraşului Sebiş, Gheorghe Feieş, se laudă cu infrastructura oraşului, dar şi cu alte investiţii derulate aici de-a lungul ultimilor ani. „Oraşul Sebiş are infrastructura realizată 100%, apă, canalizare, străzi modernizate. În perioada următoare urmează a fi modernizate străzile noi apărute în oraş, precum şi străzile din satele Donceni şi Sălăjeni", spune Gheorghe Feieş.
În ceea ce priveşte adminsitraţia publică locală, aceasta a investit mult şi în spital
"Acum lucrăm la finalizarea lucrărilor de modernizare la spital, respective secţiile interne, ginecologie, urmând a fi demarat în perioada imediat următoare investiţia la ambulatorii (nouă cabinete de specialitate, investiţii realizate pe fonduri U.E. în valoare de 2,3 milioane lei, iar în acest an va fi finalizată şi noua casă de cultură cu biblioteca orăşenească precum şi podul peste valea Dezna la drumul de centură. Spitalul din Sebiş va beneficia în curând de un nou aparat de radiologie şi ambulanţe”, mai afirmă Gheorghe Feieş, primarul celui mai mic oraş din judeţul Arad.
Date istorice
Prima menţiune documentară a Sebişului datează din anul 1574, când se afla în proprietatea Beiului din Ineu, sub a cărui administrare se găsea întreg teritoriul. Pe la jumătatea secolului al XV-lea, Sebişul apărea împărţit în trei zone: Sebeş- pe teritoriul gării C.F.R. de astăzi şi imprejurimi , Boros – pe teritoriul din partea dreaptă a părâului Valea Deznei (satul vechi) şi Mizocra – pe locul unde au fost viile Sebişului (care aproximativ din secolul XVI nu mai apare mentionat)...
În toamna anului 1918 şi Sebişul a dat jertfe pentru cauza Unirii, existând în cinstea acestora, un monument în Parcul Tineretului din oraş. Şi în Sebiş s-au constituit gărzi patriotice, o delegaţie participand la Adunarea de la Alba-Iulia din Decembrie, ducând mesajul sebişenilor la unirea Transilvaniei cu patria mama.
Vă mai recomandăm: Spitalul din Sebiş se modernizează cu bani europeni