EDIŢIA DE VEST O săritură în apă l-a paralizat, sistemul din România îl lasă să moară

Ioan Gajac a suferit acum şase ani un accident în urma căruia a rămas paralizat. Sistemul românesc nu i-a acordat tânărului nicio şansă, dar salvarea vine din Franţa. Cazul lui Ioan nu este singurul român pentru care România nu a putut face nimic, iar salvarea a venit din partea străinilor.

Problema ţiganilor români care trăiesc în tabere improvizate la marginea marilor oraşe din Franţa a creat o prăpastie între cele două ţări. Expulzarea romilor din Franţa a dus la o escaladare a tensiunilor. În tot acest timp, Ioan Gajac, un tânăr dintr-o familie modestă care locuieşte într-un sătuc din judeţul Arad, reuşeşte să unească cele două ţări prin suferinţa sa, din scaunul cu rotile. Drama lui Ioan a început în vara lui 2004, când tânărul avea 17 ani şi a plecat la Chişineu Criş pentru a-şi face unele documente necesare plecării la muncă în Ungaria.

Dana Dobromir: „Am hotărât să lupt cu cancerul pentru părinţii mei. Ştiu că sunt totul pentru ei”

„Când am terminat treaba m-am întâlnit cu nişte prieteni şi pentru că era cald am mers să ne răcorim la un râu”, îşi începe Ioan povestea. După ce s-au scăldat, tinerii au vrut să se distreze şi se întreceau în sărituri în apă. „Îmi plăcea foarte mult să sar în apă. Cum am tot sărit, s-a udat locul de unde săream şi am alunecat. Am rămas paralizat pe loc. Băieţii cu care eram m-au scos din apă”, a mai povestit tânărul care are acum 23 de ani.

Nicio şansă în ţară

Ambulanţa sosită la faţa locului l-a dus pe Ioan imediat la cel mai apropiat spital, iar de acolo la Spitalul Judeţean din Arad, unde a şi fost operat. De atunci, Iano, cum îi spun prietenii a rămas imobilizat, neputând să facă nicio mişcare fără să fie ajutat. „Primul an a fost foarte greu. Nu puteam nici să mă întorc de pe o parte pe alta. În fiecare zi te confrunţi cu greutăţi. Am reuşit să le accept, dar nu am reuşit să trec peste ele”, a mai spus Ioan.

Fiind imobilizat la pat, Ioan a făcut alte complicaţii, în special la rinichi, probleme ce îi pot pune în pericol viaţa. A fost adus la spital la Timişoara, dar sistemul din România nu i-a dat nicio şansă, astfel că tânărul s-a întors acasă, în condiţii improprii pentru un bolnav într-o stare atât de gravă. Dana Dobromir este un alt caz pentru care sistemul medical din România nu a putut face nimic, primind o şansă la viaţă din Germania.

Salvare din Franţa

Povestea tânărului din judeţul Arad a ajuns la urechile surorilor de la Hospice Timişoara, care au prezentat povestea mai departe Barbarei Crawford, nora primului ambasador al Americii în România. Barbara este implicată în proiecte sociale şi, fiind impresionată de povestea lui Ioan Gajac, a decis să îl ajute.
Timp de trei ani a bătut la uşile medicilor din Franţa, iar săptămâna trecută un medic francez a mers în sătucul arădean pentru a vedea situaţia tânărului şi a căuta soluţii. Medicul s-a întors în Franţa şi a promis că va căuta o variantă pentru a-l aduce şi pe el acolo.

Caracter clădit pe suferinţă

Ioan Gajac a primit un calculator care îl ajută să suporte mai uşor suferinţa şi să vorbească cu prietenii. Ajutat de părinţi, tânărul se ridică până la computerul pe care a învăţat să lucreze de unul singur. Tot singur, din scaunul cu rotile, a învăţat să vorbească şi engleză.

Românii salvaţi de străini

Dana Dobromir este un alt caz care nu a avut nicio şansă în România. Medicii nu au reuşit să-i pună un diagnostic timp de nouă luni de zile, iar salvarea tinerei a venit din Germania. Nici şeful criminaliştilor din Timiş, Remus Scrob, nu a primit şanse la viaţă în România, tratându-se de leucemie în Italia.