Distrugerea cătunelor şi satelor româneşti a găsit salvarea în mâinile străinilor

Acolo unde indiferenţa, comunismul, iar mai apoi visul american al democraţiei a lăsat în paragină sute de comunităţi din cătunele româneşti, străinii şi-au propus să facă tot posibilul să le salveze de la dispariţie. S-au lovit de cenzura care a încercat să le pună beţe în roate.

Imediat după 1989, Jean-Pierre Hameau, un francez, vice-primar la acea vreme al unui mic sat din nordul Franţei,  împreună cu încă un prieten, primar în aceeaşi regiune franceză, au început să se mobilizeze şi să militeze contra distrugerii satelor româneşti şi a specificului lor de către Ceauşescu.

A ales Craiva, unul dintre satele problematice care după 21 de ani l-a adoptat şi l-a transformat pe francez într-un fiu al satului. „Nu este admisibilă desfigurarea unei ţări europene. De 21 de ani de când vin în România nu am mai simţit nevoia să vizitez altă ţară. Experienţa dobândită în decursul atâtor ani de când vin aici, mi-a permis să cunosc nevoile oamenilor şi să le pot satisface la maximum aşteptările şi dorinţele”, a spus Jean.

Citeşte mai multe mâine dimineaţă, în Adevărul de Banat