De ce apar frisoanele şi cum le tratăm. Uneori, medicii pot fi derutaţi de acest simptom

Medicii spun că cel mai des, în faţa frisonului, gândul ne duce spre infecţie: bacteriană sau virală. Nu doar infecţiile pot duce la frisoane, ci şi hipertensiunea arterială şi piatra la rinichi.

Frisoanele sunt adesea legate de febră, creşterea temperaturii peste valoarea normală. Febra este un semn de infecţie sau inflamaţie în organism. Se consideră febră temperatura orală mai mare de 37,5 grade Celsius la copii sau temperatura axilară mai mare de 37,2-37,5 grade Celsius la adulţi.

Medicul arădean Otilia Ţigănaş spune că, pentru a scăpa de această stare de disconfort, trebuie să apelăm la medicamente, dar şi la comprese reci şi o bună hidratare a organismului. „Primul ajutor al profesioniştilor este paracetamolul (ibuprofenul sau alte asemenea) plus-minus un algocalmin (metamizol) intravenos, o hidratare bună, comprese răcoroase. În anumite situaţii se impune antibioticul”, spune medicul Otilia Ţigănaş.

Doctorul arădean explică faptul că, în situaţia unei răceli sau gripe, frisoanele apar în mod frecvent. Există, însă, situaţii în care aceste frisoane au o altă cauză şi pot induce medicul în eroare. Otilia Ţigănaş spune că este vorba despre puseul hipertensiv, dar şi despre cazul litiazei renale.

În litiaza renală, piatra la rinichi care pleacă în jos la drum uneori poate fi precedată de frison. Frisonul poate începe chiar înaintea colicii (a durerii) şi atunci, până la durere, în acel interval de timp fără alte simptome, medicii pot fi derutaţi. De asemenea, frisonul poate apărea în cazul creşterii tensiunii arteriale - puseul hipertensiv. „În acest caz, primul ajutor în a scădea valoarea tensiunii, rezolvă situaţia ca prin minune”, mai spune Otilia Ţigănaş.

Vă mai recomandăm:

De ce ascund medicii români infecţiile nosocomiale?

Marele supravieţuitor al tragediei de la Colectiv: infecţiile nosocomiale