Cum se manifestă substanţa care provoacă cel mai des afecţiuni cardiace: „Poţi fi gras cu colesterol bun sau foarte slab cu colesterol uriaş“

Medicul arădean Otilia Ţigănaş descrie colesterolul ca fiind o substanţă pe care organismul o utilizează ca să lege celulele, un “adeziv”.

Medicul Otilia Ţigănaş spune că, până în momentul în care colesterolul ajunge în celule, trece prin sânge, unde este uşor de depistat, la analize.

“Colesterolul circulant, din vase, se depune pe pereţi ca piatra din apă, pe ţevi. Şi, după o vreme, rupe sau înfundă ţeava. Aşadar, el aduce un risc uriaş pentru evenimente cardiovasculare majore, grave, dar asta în timp. Mai exact, risc pentru infarct de miocard şi accident vascular cerebral, egal paralizie. El colesterolul şi hipertensiunea arterială, sunt cele mai dovedite, clare, limpezi, sigure riscuri la bolile vaselor şi ale inimii. Din acest motiv, scăderea colesterolului prin oricare mijloc previne şi evită infarctul, paralizia. Cât timp e mare, el lucrează tăcut, distrugând vasele (ateroscleroza, plăci de aterom), dar tu nu simţi nimic în corp. Nu te doare, nu te apasă, nu transpiri, nu tremuri, nu nimic. El lucrează tăcut. Iar tratamentul decis de medic nu face să te simţi mai bine, mai odihnit, nu taie durerile de cap, nici ameţelile, ci pur şi simplu îţi prelungeşte viaţa şi evită moartea prematură sau subită”, spune medicul Otilia Ţigănaş.

Medicul arădean afirmă că, pentru a scădea colesterolul, putem aplica diferite metode. Prima ar fi exerciţiul fizic. Apoi, regimul alimentar poate contribui la reducerea colesterolului. Otilia Ţigănaş spune că nu neapărat un regim de tip vegetarian este cheia, ci un regim cu alimente fără colesterol.

Alimentele cu aportul cel mai mare de colesterol: ficat, creier, smântâna, laptele nedegresat, frişca, brânzeturile din lapte nedegresat, oul şi grăsimile animale.

Otilia Ţigănaş precizează că substanţa n-are nimic în comun cu obezitatea. “Poţi fi gras cu colesterol bun sau foarte slab cu colesterol uriaş. Există şi copii cu colesterol mare fiindcă, aşa cum spuneam, treaba asta e determinată genetic”, mai completează medicul Otilia Ţigănaş.

Vă mai recomandăm: 

Cum trebuie să procedăm atunci când am fost muşcaţi de căpuşe. Medic: „Este puţin probabil să faci boala Lyme“

Ce trebuie să facem când ne creşte tensiunea? Câteva trucuri care ne pot salva viaţa