Cum ne distrugem singuri fauna: racii din unele râuri ale ţării sunt intoxicaţi cu metale grele

Cercetătorii de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad şi de la Institutul de Piscicultură şi Acvacultură de la Szarvas au descoperit că speciile de raci din râurile Criş şi Mureş ce traversează graniţa Româno-Maghiară conţin un nivel ridicat de metale grele.

Echipa maghiară şi română a colectat racii din diferite puncte situate de o parte şi de alta a graniţei şi s-au prelevat probe de apă şi sediment din aceste zone. În paralel, s-au realizat analize de laborator asupra conţinutului de metale grele din ţesuturi corelate cu modificările structurale observate histologic. În momentul de faţă pe teritoriul Ungariei sunt trei specii native de raci, Astacus astacus, Astacus leptodactylus, Astacus torrentium, şi două specii străine.

Aceste specii native sunt prezente şi în România. Rezultatele studiilor au indicat faptul că există o relaţie directă între prezenţa poluanţilor în apă şi sediment şi afectarea viabilităţii specilor de raci. Prof. univ. dr. Dénes Gal, de la Institutul de Piscicultură şi Acvacultură din Szarvas, a precizat:

„Grupa racilor este o grupă foarte puţin cercetată până acum, iar faptul că cercetarea s-a axat pe această grupă constituie în sine un rezultat foarte important. Cercetările au arătat că şi în momentul de faţă sunt probleme majore. Populaţiile acvatice de raci sunt foarte vulnerabile şi anumiţi parametrii, mai ales de metale grele, arată că activitatea industrială desfăşurată a dus la periclitarea acestor organisme acvatice”.

La rândul lui, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, a declarat:

„Este un proiect în care am fost interesaţi de consecinţele ştiinţifice şi rezultatele unor analize privind râul Mureş şi cele două râuri Crişul Alb şi Crişul Negru. Proiectul este foarte interesant în perspectiva rolului pe care îl au afluenţii Tisei în Strategia Dunării, un proiect major al Uniunii Europene. Cele două echipe au analizat ecosistemele acvatice, care sunt componentele acestor ecosisteme, a populaţiilor de raci şi alte vieţuitoare, care trăiesc în sedimentele acestor râuri. Rezultatele ne atrag atenţia că încă mai există fenomenul de poluare în ecosistemele specifice râului Mureş şi a celor două râuri din România. Deşi nu sunt depăşite aceste nivele, ele trebuie semnalate şi trebuie luate măsurile care se impun. Există această componenţă a metalelor grele în ţesuturile animalelor, depistate prin analize de laborator şi astfel ne este demonstrat faptul că încă nu se respectă integral calitatea apelor acestor râuri”.

Acest lucru a fost făcut public în cadrul prezentării proiectului cu titlu „Stabilirea gradului de homeostazie a populaţiilor de raci din râurile Criş şi Mureş ce traversează graniţa Româno-Maghiară”, care s-a derulat în anul 2012 şi s-a finalitat în luna aprilie 2013.

Proiectul a fost realizat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, în cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Ungaria, în valoare de 98.155 euro, în parteneriat cu Institutul de Piscicultură şi Acvacultură de la Szarvas, (Ungaria).

Mai puteţi citi: Dezastru ecologic: Urgia verde sufocă fauna lacului Tineretului din Buzău

GALERII FOTO O şansă pentru fauna din Delta Dunării: Salvarea păsărilor din Grindul Lupilor