Cetatea Aradului se numără printre puţinele construcţii de tip Vauban din Europa

Aradul are monumente isotrice de o mare importanţă. Unul dintre acestea este şi Cetatea Aradului, care se numără printre cele mai  importante, în zona de vest a ţării. Istoria acestei cetăţi este una impresionată, ea fiind şi una dintre puţinele cetăţi de tip Vauban din Europa.

Ridicată în a doua jumătate a secolului al XVII -lea, cetatea a fost considerată ca una dintre cele mai impresionante fortificaţii militare ale timpurilor respective. Odată cu încheierea războaielor austro-turce din prima jumătate a veacului al XVIII-lea şi după ocuparea Transilvaniei, a Banatului şi a altor teritorii de către Imperiul Habsburgic, s-a preconizat construirea unor fortificaţii militare, în regiunile pe atunci abia ocupate, pentru asigurarea dominaţiei în aceste zone.

Cancelaria de la Viena a întocmit un plan strategic ce prevedea ridicarea unei centuri de cetăţi între zona interioară apropiată graniţei imperiului spre sud şi est. Istoricii spun că din rândul acestor cetăţi au făcut parte fortificaţiile de la Oradea, Timişoara şi Arad. Planul cetăţii Aradului a fost aprobat personal de împărăteasa Maria Theresa şi de fiul ei Iosif al II-lea.

Trebuia strămutat oraşul

Noua cetate a Aradului, în conformitate cu planul imperial, trebuia să înlocuiască vechea cetate arădeană şi să corespundă din punct de vedere al tehnicii militare contemporane.

Ca loc de construire a fost aleasă o peninsulă a Mureşului, pe malul stâng pe care oraşul a cedat-o autorităţilor militare. De construirea cetăţii, în momentul respectiv, a fost legată problema strămutării oraşului în câmpia Zimandului, pentru ca cei din cetate să aibă câmp deschis de tragere. Însă, rezistenţa populaţiei şi apelurile la Viena au determinat suspendarea acestei idei.

Edificarea Cetăţii, operă a arhitectului Harsch, a început în vara anului 1763, după sistemul Vauban şi este o construcţie în formă de dublă stea cu 6 colţuri, cu ziduri puternice de apărare, cazemate şi alte construcţii militare.

Lucrările au durat 20 de ani, cu mici întreruperi cauzate mai ales de lipsa forţei de muncă, aşa încât cetatea a fost terminată în 1783.

Aradul, centru militaro-politic

După terminarea lucrărilor, în cetate au fost amplasate diferite unităţi militare şi în felul acesta Aradul a devenit un centru militaro-politic al dominaţiei austriece în zonă. Istoricul cetăţii, în mai bine de 200 de ani de existenţă, este legat de diferite evenimente importante. În timpul Revoluţiei lui Horea, în 1784, cetatea a fost unul din centrele de acţiune a trupelor imperiale împotriva răsculaţilor. În vremea războaielor napoleoniene în cetate au fost ţinuţi numeroşi prizonieri francezi.

După revoluţia din 1848, în cazematele cetăţii, au fost închişi şi condamnaţi numeroşi revoluţionari printre care şi Eftimie Murgu. Odată cu sfârşitul secolului al XIX-lea, când se schimbă concepţia strategică, cetatea îşi pierde importanţa devenind o simplă cazarmă.

Arădenii pot vizita cetatea doar cu ocazia ,,porţilor deschise”, organizate de unitatea militară care îşi are cazarma în cetate.

Cetatea Aradului, construită din caramidă arsă sub supravegherea arhitectului militar, comandantul Ferdinand Philipp Harsch, în perioada 1763 - 1783, a costat peste 3 milioane de florini. La ridicarea cetăţii au ajutat şi cele peste 1500 de familii care locuiau in jur, astfel ca, în cei peste 20 de ani cât a durat, construirea cetăţii a rotunjit bucla Mureşului, a demolat 168 de case care se aflau pe terenul viitoarei cetăţi, iar în jurul ei au fost săpate şanturi de apărare.

Cetatea a revenit arădenilor

La sfârşitul anului trecut, după 20 de ani de eforturi, Cetatea Aradului  a revenit arădenilor, după ce Guvernul României a aprobat în şedinţa din 3 noiembrie 2010 transmiterea ei din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Apărării, în domeniul public al Municipiului Arad şi administrarea Consiliului Local Arad. Militarii din Cetate vor fi transferaţi la Unitatea militară din cartierul Gai, pe care o va moderniza primăria din banii proprii. „Modernizarea cazărmii care va fi cedată la schimb va avea loc din fonduri proprii, o sumă între cinci şi şapte milioane de euro”, spunea primarul Aradului, Gheorghe Falcă, anul trecut.  Edilul arădean a explicat atunci că trecerea cetăţii în circuitul civil se va face treptat.

Restaurante, hoteluri şi universităţi

În Cetatea Aradului vor funcţiona restaurante, hoteluri, cafenele, universităţi şi altele. Costurile de renovare şi redare circuitului civil vor fi mari, peste 200 de milioane de euro, dar, conform unui studiu efectuat 77% din această sumă vor fi bani privaţi proveniţi în urma unor parteneriate public-private.