Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Maria. Se împart prune, struguri şi faguri cu miere

Adormirea Măicii Domnului sau Sfânta Maria Mare este considerată una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe. Sărbătoarea este precedată de un post de două săptămâni. În tradiţia populară, Sfânta Maria, înseamnă, pe lângă semnificaţia religioasă, şi o serie de obiceiuri şi tradiţii.

Sărbătoarea aminteşte de momentul în care Fecioara Maria adorme pentru totdeauna, trupul şi sufletul său fiind luate de la ceruri de însuşi Iisus Hristos. Tradiţia spune că, de Sfânta Maria, se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că ele vor fi bune de leac.

În familiile cu fete de măritat, icoana este spălată cu flori de busuioc pentru a aduce noroc în dragoste. De Sfânta Maria se culege năvalnicul, o plantă care trăieşte în păduri, în locuri ascunse cunoascute doar de femeile în vârstă. Planta este dăruită fetelor pentru a avea norocul să întâlnească un băiat gospodar şi iubitor.

Gospodinele duc astăzi la biserică fructe pe care le slujesc şi apoi le dau de pomană pentru sufletul rudelor decedate. Tradiţia spune că, dacă de Sfânta Maria înfloresc trandafirii, va fi toamnă lungă.

În ziua de Sf. Maria este celebrată şi ziua marinei, pentru că SF. Maria este patroana marinarilor. Între cele două Mării, Maria Mare (15 august) şi Maria Mică (8 septembrie) este timp prielnic pentru semănatul grâului. Sărbătoarea Adormirii Măicii Domnului  încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Măicii Domnului, din 8 septembrie.