Mănăstirea Coşoteni, monument istoric care a rezistat aproape patru secole
0Ridicată în vremea lui Negru Vodă şi ctitorită de Matei Basarab, mănăstirea Coşoteni din comuna teleormăneană Vedea este unul dintre cele mai vechi monumente istorice şi ecleziastice din judeţ. Biserica mănăstirii care poartă hramul Sfântului Dumitru, încă mai păstrează fresca din secolul al XVI-lea.
Monumentul istoric de la Coşoteni, sat din comuna Vedea, situată la aproximativ trei kilometri de Roşiorii de Vede, păstrează amprenta a patru secole de istorie. Ridicarea lăcaşului se leagă de numele a doi mari domnitori români. Mănăstirea Coşoteni a fost înfiinţată pe un vechi schit ridicat aici în vremea lui Negru Vodă. A fost ctitorită în 1647 de Matei Basarab. Pisania mănăstirii datează de la data de 1 August 1647. Însemnările lui C. C. Giurescu din “Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei” atestă existenţa lăcaşului şi faptul că Matei Basarab a refăcut biserica ctitorită iniţial de către Negru Vodă.
Pe aceste locuri funcţionase o bună bucată de vreme o şcoală, una dintre primele şcoli din judeţ. Boierii ai căror copii erau educaţi aici au donat mănăstiri moşii, după cum menţionează hrisoavele istorice.
Restaurată de Constantin Brâncoveanu
Constantin Brâncoveanu este un alt domnitor care a contribuit şi el la întreţinerea lăcaşului de la Coşoteni. Biserica de aici a fost grav avariată de-alungul timpului, iar în 1708, la comanda lui Constantin Brâncoveanu, lăcaşul a fost restaurat. Mănăstirea a fost transformată de domnitor în metoc al Mănăstirii Văcăreşti din Bucureşti. A păstrat acest statut până în 1864 când în urma apariţiei legii secularizării averilor mănăstireşti , mănăstirea de la Coşoteni a pierdut toate averile şi s-a transformat în mănăstire de sine stătătoare. La începutul anilor 1900 mănăstirea a fost abandonată. Nicolae Iorga o aminteşte în 1929 ca fiind abandonată şi într-o stare avansată de degradare.
Aici s-a născut Radu Grămăticul
Mănăstirea Coşoteni este locul în care s-a născut Radu Grămăticul, considerat cel dintâi cărturar european. Radu Grămăticul a tradus în 1574 Tetraevangheliar, document ajuns astăzi la British Library. Într-o notiţă în limba slavonă de la sfârşitul Tetraevangheliarului, Radu Grămăticul aminteşte de satul natal ca aparţinând mănăstirii de lângă Roşiorii de Vede. Monumenul a reuşit să supravieţuiască însă în timp. În 1997, aici au început ample lucrări de consolidare şi restaurare a bisericii cu hramul ”Sf . Dumitru”. Lucrările au fost finalizate în 2016. Începând cu 2014, lăcaşul a redevenit mănăstire.