FOTO GALERIE Eroii neamului au fost omagiaţi şi în Alexandria
0Eroii neamului n-au fost uitaţi de alexăndreni. Autorităţile au pregătit la Cimitirul Eroilor o serie de manifestări de pomenire a tuturor eroilor căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării. Ceremonialul a început la ora 12.00 şi a durat mai bine de o oră.
Autorităţile judeţene nu i-au uitat pe eroii neamului. Aceştia au organizat astăzi, cu ocazia Zilei Eroilor, o ceremonie pentru cinstirea eroilor căzuţi pe câmpurile de bătălie pentru apărarea ţării. Încă de la ora 11.30 în faţa cimitirului Sfântul Alexandru nu mai puteai arunca un ac, din cauza multitudinii de maşini.
Rând pe rând au început să-şi facă apariţia şi “vedetele autohtone”. Primii au fost şefii poliţiei, pompierilor şi armatei, urmaţi îndeaproape de consilierii locali. La scurt timp şi-a făcut apariţia şi primarul Alexandriei, Victor Drăguşin. Nici n-a apucat să-şi găsească bine locul că la boxe a început să cânte marşul, semn că subprefectul îşi face apariţia. Victoriţa Diaconu n-a avut timp de discuţii şi a dat startul manifestării după ce i-a fost dat onorul militar.
Click pe POZE pentru GALERIE FOTO
Ceremonia a început prin oficierea serviciului religios de către un sobor de preoţi – rugă şi închinare pentru eroii neamului şi pentru poporul roman.
Primul care a luat cuvântul a fost subprefectul judeţului, Vitoriţa Diaconu. În discursul său, domnişoara subprefect a pecizat faptul că poporul român trebuie să continue „puntea de istorie începută de eroii neamului”.
„Cei mai mulţi dintre eroii pe care îi avem sunt anonimi, dar cel mai important este că şi-au dat viaţa pentru ca România să existe. Faptul că ne aflăm astăzi aici este un motiv în plus să ne amintim că eroii sunt românii care au avut puterea de a nu-şi pierde speranţa în nici un moment, indiferent de ceea ce au trebuit să sacrifice. Sunt cei care au ştiut că sacrificiul şi credinţa într-un stat independent şi unit sunt la fel de importante precum orice decizie politică ce le însoţeşte. Indiferent de cât de mult timp a trecut şi cât va mai trece, oricare dintre noi trebuie să continue această punte începută de istorie. Singurul sacrificiu pe care trebuie să-l facem este să nu ne pierdem pe noi”, a spus subprefectul, Victoriţa Diaconu.
A urmat discursul vicepreşedintelui Consiliului judeţean Teleorman, Eugen Ovidiu Vlad.
„Am venit astăzi la Cimitirul Eroilor pentru a aduce un omagiu celor care de-a lungul veacurilor au adus acestui neam şi patrie, în numele libertăţii, independenţei şi neatârnării, jertja supremă, viaţa lor”, au fost primele cuvinte ale vicepreşedintele CJ Teleorman.
De la ceremonie n-a lipsit nici primarul Alexandriei, Victor Drăguşin. În discursul său, edilul-şef a vorbit despre sacrificiul eroilor care şi-au dat viaţa pe câmpurile de bătălie pentru ca poporul român să fie astăzi liber.
„Aducem un omagiu pentru toţi înaintaşii noştri care au făcut posibilă existenţa noastră astăzi, ca stat suveran. Pentru cei care şi-au dat viaţa pe câmpurile de bătălie, pentru armata română care a salvat de nenumărate ori ţara, pentru cei care au căzut pe câmpurile de luptă în ţară sau pe meleaguri străine şi pe care de multe ori îi numim „soldaţi necunoscuţi”. Cu dorinţa fierbinte de dragoste de ţară şi de neam au luptat până la ultima suflare pentru ca noi astăzi, să trăim şi să respirăm liberi într-o ţară liberă”, a precizat Victor Drăguşin.
Ceremonia s-a terminat cu depunerea de coroane.
Sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001. În data de 24 august 1920, regele Ferdinand I a promulgat legea care instituia serbarea naţională, anuală, de comemorare a eroilor în ziua de Înălţarea Domnului, dată modificată, ulterior, de regimul politic comunist. După evenimentele din decembrie 1989 s-a revenit la sărbătorirea Zilei eroilor de Înălţarea Domnului, prin hotărârea luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Tot această zi mai este numită, conform tradiţiei populare, Paştele Cailor. Se crede că, datorită abundenţei vegetaţiei din această lună, aceasta este singura zi din an în care caii se satură de păscut iarbă. Aceasta era ziua soroacelor, a termenelor limită când expirau înţelegerile sau afacerile. Cu timpul, denumirea a căpătat un caracter peiorativ: zicala „la Paştele Cailor” înseamnă a nu înapoia ceea ce ai împrumutat, a nu te ţine de cuvânt, a amâna la nesfârşit.