Cine a fost, de fapt, Sanda Marin, celebra autoare de cărţi de bucate. În timpul comunismului circula legenda că priceputa bucătăreasă ar fi fost bărbat

Sanda Marin a fost, în realitate, Cecilia Maria Simionescu, o tânără provenită dintr-o familie de intelectuali ieşeni. Cartea sa de bucate apărută în 1936 a trecut testul timpului şi a suportat cenzura comuniştilor care au eliminat reţetele considerate burgheze.

Sanda Marin este numele care apare pe cele mai cunoscute cărţi de bucate din România. Multe au fost gospodinele care au crezut că în spatele autoarei se ascunde o casnică fără şcoală, pasionată de gătit. Pe numele Sandei Marin au circulat în vremea comuniştilor legende potrivit cărora autorul cărţilor ar fi fost, de fapt, un bărbat. În realitate, Sanda Marin n-a fost nici casnică fără şcoală şi nici bărbat. Sanda Marin a fost de fapt Cecilia Maria Simionescu, născută în decembrie 1900 într-o familie de intelectuali din Iaşi.

Tatăl ei a fost cărturarul Ion Simionescu, un cunoscut naturalist şi geograf, devenit profesor universitar la nici măcar 30 de ani şi mai apoi preşedinte al Academiei Române. Cecilia Maria Simionescu a avut parte de o educaţie aleasă, făcând şcoală la un pension din Dresda. A studiat pianul la Paris şi a învăţat la perfecţie trei limbi străine: germana, franceza şi engleza. 

A învăţat să gătească în casa părintească, unde se perindau cărturari, scriitori, muzicieni, actori, pictori. Tânăra s-a căsătorit cu Mihai Zapan, un doctor în chimie. Cecilia Maria Simionescu a dezvoltat o pasiune pentru gătit şi, deşi ar fi putut urma o carieră în muzică sau în litere, a ales să desluşească tainele bucătăriei şi să facă din gătit o artă. 

După căsătorie, şi-a transformat căminul într-o casă primitoare în care cei care veneau în vizită era delectaţi exclusiv cu creaţii gastronomice proprii.

La începutul anilor 30, nemulţumită de ceea ce exista pe piaţa din România în materie de cărţi de reţete culinare, tânăra pasionată de gătit s-a gândit să scrie ea însăşi o astfel de carte de reţete. I-a fost teamă că lucrarea sa nu va avea succes şi că îşi va face familia de elită de râs şi atunci a ales să semneze artea de bucate cu un pseudonim: Sanda Marin. 

Prima ediţie a fost un succes

Prima ediţie a cărţii de bucate scrise de autoarea Sanda Marin a apărut în anul 1936. Lucrarea conţinea aproape 10.000 de reţete din bucătăria românească sau inspirate de la alte popoare. Prefaţa primei cărţi a fost scrisă chiar de Păstorel Teodoreanu, un împătimit gurmand. 

În afară de reţetele propriu-zise, cartea mai conţinea capitole destinate vitaminelor din alimente, meniuri pentru diferite perioade ale anului, reţete pentru diabetici, informaţii despre valoarea calorică a alimentelor etc. Cartea a fost primul manual complet de gastronomie apărut pe piaţa din România şi a avut un mare succes. Cartea a reeditată după Al Doilea Război Mondial, într-o ediţie prescurtată şi de atunci, periodic, au apărut alte ediţii. Cartea de bucate a Sandei Marin a devenit celebră şi în afara graniţelor ţării, fiind tradusă în limbile engleză şi germană.

Comuniştii au cenzurat reţetele

Prima carte apărută în 1936 a fost reeditată şi în vremea comuniştilor. În 1954, volumul Sandei Marin a fost retipărit şi scurtat, din 1.300 de reţete ramânând 850. Reţetele originale ale Sandei Marin au suferit modificări, din cauza cenzurii. Unele reţete, considerate burgheze, au fost scoase, iar altele au fost simplificate. Comuniştii au modificat şi numele unor preparate: Sosul Bechamel a devenit astfel Sos Alb, iar tortul Napoleon s-a trasnformat în tort Marmorat. Ca să fie în ton cu regimul auster de viaţă al poporul sub comunişti, până şi ”găina” a fost înlocuită în reţete cu ”jumătate de pui”. Cartea Sandei Marin a supravieţuit trecerii timpului şi numele autoarei a devenit cel mai cunoscut brand culinar din România. Cartea şi-a continuat cu succes reeditările.