Biserica din Buzescu, singurul lăcaş de cult cu patru intrări
0Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” este amplasată în mijlocul comunei Buzescu şi reprezintă centrul acesteia. Prinţul sârb, Mihail Obrenovici şi soţia sa Natalia au ridicat biserica în perioada 1860-1864. Aceasta are o zidărie în stil slavon, iar în biserică se află o pictură semnată de marele pictor Theodor Aman.
Biserica a fost declarată monument istoric în 1997, împreună cu şcoala din vale, şcoala din deal, localul primăriei, halta C.F.R. şi casa tradiţională Marin Drăghici. În interiorul bisericii, pe partea stângă, se află o fotografie a prinţului sârb şi a soţiei sale. În faţa clădirii, a fost construită o troiţă, sfinţită în 2001 de Ziua Eroilor.
Lăcaşul ortodox din Buzescu are patru intrări, ce corespund celor patru intrări în localitate. Intrarea în altarul bisericii este orientată spre drumul european 70, în direcţia spre Alexandria. În partea opusă, venind dinspre Roşiorii de Vede, este amplasată intrarea principală în biserică. Spre drumul judeţean 703, este orientată o altă intrare, iar ultima dintre porţi se găseşte în partea de sud-vest a clădirii. Această ultimă poartă este aşezată spre drumul vechi către Turnu Măgurele, care este astăzi uliţa ce duce spre cimitirul comunal.
Pictură murală de Theodor Aman
“Biserica are o pictură de mare valoare. Pictura originală a fost executată de Theodor Aman, mare pictor şi grafician român. A fost completată de Gheorghe Albani, în anul 1929”, notează în monografia comunei fostul primar, Marin Pătrănescu. Pictura reprezintă trei scene din biblie: “Polirea furtunii de către Isus Hristos”, “Răstignirea Mântuitorului” şi “Ridicarea la cer a Mântuitorului”.
Popa Tache, primul învăţător din sat
Primul preot al comunei a fost Dragomir, în timpul căruia a mai fost preot şi Matache Rădulescu, sau popa Tache, cum îi spuneau oamenii. Popa Tache învăţa şi copiii la şcoală, el fiind primul învăţător din sat.
În anul 1912, când a venit preotul Cristache Ionescu la Buzecu, biserica se afla într-o “stare rea”. “Am format un comitet al bisericii, pentru strângerea fondurilor necesare reparaţiei. I-am făcut o reparaţie mică, iar în 1928, i-am făcut o reparaţie radicală, numai cu fondurile strânse de la enoriaşi, fără a fi ajutaţi de nimeni”, scria popa Cristache în condica bisericii, cu aproape un veac în urmă. În urma cutremurului din martie 1977, au fost necesare lucrări de consolidare şi reparaţii la fisurile interioare. Atunci s-au montat tiranţi pe cele patru laturi, iar un an mai târziu s-a refăcut vopseaua acoperişului.
Ziua de 8 noiembrie, când credincioşii îi sărbătoresc pe “Sfinţii Mihail şi Gavril” este şi ziua bisericii din Buzescu, care poartă hramul arhanghelilor.