Alexandru cel Bun, domnitorul cu ghinion la neveste. Două soţii i-au murit, de una a divorţat, iar a patra l-a îngropat

Alexandru cel Bun, primul mare domnitor al Moldovei, a avut patru neveste. Primele două neveste au murit, iar de cea de-a treia a divorţat pentru că a refuzat să treacă la catolicism. Ultima soţie i-a rămas alături până a murit.

Primul mare domnitor al Moldovei şi-a căpătat titulatura de ”cel Bun” abia după moarte. Câtă vreme a domnit peste Moldova, mai bine de 30 de ani, a fost Alexandru Vodă Cel Bătrân. Potrivit „Letopiseţului” lui Grigore Ureche, a fost primul din neamul Bogdăneştilor care a purtat nume de botez grecesc. Titulatura de ”cel Bun” a primit-o după moarte pentru faptul că de-a lungul celor trei decenii de domnie a ţinut Moldova departe de conflicte, fiind un foarte bun diplomat.

Potrivit cronicilor vremii, a fost căsătorit de patru ori. Două dintre neveste au murit la scurt timp după căsătorie, iar de a treia domnitorul a divorţat. S-a căsătorit cu Margareta, fiica palatinului Ştefan din Losontz-Polonia, doamnă de origine catolică, înainte de a urca pe tron. Pentru prima sa soţie catolică Alexandru a construit biserica de la Baia, aproape de Fălticeni. Margareta a murit la scurt timp după căsătorie şi a fost înmormântată în biserica ridicată de soţul său. 

La scurt timp după dispariţia primei soţii, Alexandru cel Bun s-a căsătorit din nou cu Ana, cărei i se mai spunea şi Neacşa. Se spune că Neacşa ar fi fost chiar fiica lui Mircea cel Bătrân. Ghinionistul domn a pierdut şi această nevasta la scurt timp după căsătorie. Ana a murit în 1418 şi a fost înmormîntată la mănăstirea Bistriţa.

A treia soţie a fost Ringala, cu care Alexandru s-a căsătorit în anul 1419, aceasta fiind văduva fiului cneazului Mazoviei. ”Alexandru cel Bun, căruia nu îi plăcea văduvia, se însură a treia oară luând de soţie din nou o catolică, însă de neam mare de tot. Anume pe Ringala, vara regelui Vladislav al Poloniei. Ringala era de altfel vara de a treia şi cu Alexandru”, notează istoricul C Gane în cartea ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

A divorţat de a treia nevasta pentru că nu voia să devină catolic

Căsătoria cu Ringala a durat zece ani, potrivit cronicilor. Nunta făcută cu mare alai în 1411 a fost desfăcută în 1421. Motivul care a stat la baza separării domnitorului de cea de-a treia nevastă a avut de-a face cu originile catolice ale acesteia şi încercările ei de a-l converti pe domn la catolicism. ”De ce şi-a trimis Alexandru soţia acasă, după o convieţuire cuviincioasă, zice-se, nu se ştie. Istoricii tac, din lipsă de documentare. Însă bănuiala trebuie să cadă tot asupra chestiunei catolicismului.” De altfel, cronicele polone arată lămurit că «Ringala s-a despărţit de soţul ei Alexandru din pricină că acesta nu voia în ruptul capului să devie catolic». Aşadar, a plecat ea de bunăvoie; n-a fost alungată”, notează istoricul C Gane. 

Alexandru cel Bun nu şi-a trimis nevasta acasă cu mâna goală. Divorţul l-a costat o pensie viageră de 600 de galbeni anual, plus târgul Siret cu Volovăţul şi satele dependente .

”Alexandru cel Bun, fie că-i era sufletul larg, fie din diplomaţie, pentru a nu se strica cu puternicul său vecin, regele Poloniei, dete fostei soţii, după despărţire, venitul a două oraşe din Moldova, Siretul şi Volohăvăţul, precum şi 600 de zloţi pe an. Ba mai mult decât atât – şi aceasta arată că în adevăr ţinea foarte mult să nu se certe cu regele Vladislav –, în 1422, adică un an după despărţire, îi trimise 400 de călăreţi sub conducerea şpătarului Coman pentru a-i veni în ajutor în războiul ce purtau Polonii cu Cavalerii Teutoni”, se mai menţionează în volumul ”Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Utima soţie a fost mama lui Petru Aron

În acelaşi an în care s-a despărţit de doamna Ringala, Alexandru cel Bun mai face o încercare. Se recăsătoreşte cu Marina, care făcea parte dintr-o familie boierească din Moldova şi era ortodoxă. ”Marina e întâia doamnă româncă de la care ne-a rămas chipul «autentic». Un epitrafir, ţesut de meşteri Bizantini contemporani şi care se afla înainte de război într-unul din muzeele Petrogradului, ne-o arată pe Marina în bogatul ei costum de Doamnă, subţire şi mlădioasă, cu ochii galeşi, sprâncenele încondeiate şi foarte ridicate deasupra ochilor, nasul subţire, gura mică, părul împletit. Această din urmă Doamnă a lui Alexandru a fost mama lui Petru Aron”, mai spune istoricul C. Gane.Cneaja, Ştefan, Bogdan şi Petru Aron au fost copiii pe care Marina i-a dăruit lui Alexandru cel Bun.

Ultima căsnicie a domnitorului Moldovei a durat mai bine de zece ani. Ultima soţie i-a supravieţuit lui Alexandru cel Bun care a murit  în prima zi a anului 1432, la Mănăstirea Bistriţa, în urma unui atac de cord. A fost înmormântat lângă soţia sa, Ana. Se spune că, după moartea sa, Moldova a trecut printr-o perioadă grea.

„Întregul edificiu statal al Moldovei a început să pârâie din toate încheieturile şi era de aşteptat ca în curând să se prăbuşească. Fii săi, epigonii, l-au uitat repede şi pe mormântul său cald încă au început să danseze apriga horă a luptelor interne pentru tronul păstrat de el în cea mai mare cinste şi demnitate”, a scris istoricul Constantin Cihodaru.