Zece curiozităţi despre ziua de 1 Decembrie 1918, Marea Unire de la Alba Iulia
0Alba Iulia, oraşul în care s-a semnat documentul prin care Transilvania s-a unit cu România este privit, de un secol, drept capitala simbolică a României.
Vă prezentăm, mai jos, un #Top10 curiozităţi despre momentul 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia:
1.Record organizatoric: Adunarea din 1 decembrie 1918 a fost organizată în doar 10 zile. Şi asta, fără telefoane mobile, internet, reţele de socializare etc. Succesiunea de mari decizii politice într-un timp aşa scurt a fost un succes total.
2.Cei 1228 de delegaţi oficiali aleşi ai naţiunii române la Alba Iulia reprezentau întreaga Transilvanie, atât geografic, cât şi social, profesional, religios şi politic;
3.Fiecare delegat oficial prezent în actuala Sală a Unirii avea câte o împuternicire care se numea „credenţional“. Documentul era un fel „paşaport“, în baza căruia deţintorii primeau o legitimaţie care le asigura intrarea în sala de dezbateri. Din procesul verbal al Adunări Naţionale aflăm că la dezbaterile din sală au fost prezente, pe lângă cei 1.228 de delegaţi, şi alte persoane, cum ar fi, ziariştii. O dovadă în plus este dată de numărul legitimaţiilor de acces, în jur de 1500;
4.Programul zilei de 1 decembrie 1918 includea precizări clare pentru zecile de mii de participanţi, ce erau aşteptaţi să se „reverse în Cetatea Bălgradului“(n.a.denumire a oraşului Alba Iulia). Reprezentanţii fiecărei comune erau sfătuiţi să aibă la purtător un steag tricolor şi o tablă cu numele localităţii din care veneau. Locuitorii din satele învecinate oraşului Alba Iulia erau îndemnaţi să-şi pună în traistă „alimentele de lipsă“. Iar, ca să fie lucrurile şi mai clare se spunea cu subiect şi predicat că „banchete şi mese comune nu vor fi“.
5. Momentul central al zilei de 1 Decembrie 1918 l-a reprezentat citirea Rezoluţiei Unirii în plenul Adunării, de către Vasile Goldiş, la ora 12. Ulterior, actul fundamental a fost adoptat în unanimitate de către cei prezenţi. Manuscrisul original se păstrează la Muzeul Naţional al Unirii;
6. Ştirile despre cum decurgeau lucrările din Sala Unirii erau duse periodic maselor, adunate în zona actualului parc din faţa Catedralei Încoronării. La acea vreme, Sala Unirii era cea mai spaţioasă clădire din Alba Iulia, singura ce putea să-i găzduiască sub acoperişul său pe delegaţii oficiali ai naţiunii române;
7. Trei oratori şi o audienţă de peste 100.000 de români: Episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi avocatul Aurel Vlad au vorbit doar afară, în faţa celor peste 100.000 de participanţi. Ceilalţi opt oratori ai Adunării au luat cuvântul în actuala Sală a Unirii;
8.Un tânăr de 32 de ani, abia întors de pe frontul italian al Primului Război Mondial, ne-a lăsat singurele imagini ale zilei de 1 decembrie 1918 la Alba Iulia. Chiar dacă pare greu de crezut în zilele noastre, Samoilă Mârza a fost singurul dintre cei peste 100.000 de români veniţi la Alba Iulia care a avut un aparat de fotografiat, cu care a imortalizat Unirea. Fotograful a executat din mijlocul mulţimii cinci clişee: trei scene de masă şi două scene de la tribuna oficială. Fotografiile sale au fost prezentate de delegaţia română, în cadrul Conferinţei de Pace de la Versailles, ca un argument în plus pentru recunoaşterea Unirii de către marile puteri.
9. Alba Iulia avea la acel moment numai 10.000 de locuitori şi două hoteluri, Hungaria şi Europa, ambele demolate în vremea regimului comunist.
10. În Alba Iulia avea cea mai puternică gardă naţională din Transilvania, sub comanda lui Florian Medrea. Era bine organizată şi dotată, capabilă să apere oraşul în caz de nevoie. Asta, în condiţiile în care Transilvania trecea prin inerente tensiuni după încheierea Primului Război Mondial, iar trupelor germane aflate în retragere, li se refuzase cantonamentul în Cetatea Alba Iulia.