VIDEO Scene de luptă din pelicula „Noi cei din linia întâi“, filmate la castelul din Zlatna

Scene de luptă din celebrul film „Noi cei din linia înrâi“, regizat de Sergiu Nicolăescu, au fost filmate în zona unui castel din Munţii Apuseni, la Zlatna. Scenele sunt din partea finală a filmului şi surprind ”asediul” armatei române asupra castelului ”ocupat” de armata germană.

Filmul a fost turnat în anul 1985 şi a reprezentat la vremea respectivă un mare succes de casă pentru cinematografia română. Pelicula urmăreşte momentele dramatice prin care a trecut Armata Română în cel din Al Doilea Război Mondial. Platoul din faţa castelului a fost ales de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru filmarea scenelor de luptă dintre armata română şi cea germană. Castelul de la Izvorul Ampoiului, sat component al oraşului Zlatna, a intrat astfel în istorie ca locul unde s-au filmat veritabile scene de război. 

Mulţi dintre figuranţii care apar în film au fost localnici. Constantin Leah, care avea pe atunci 19 ani, a jucat rolul unui ofiţer german. Filmările au fost grele, dar bine plătite, îşi aminteşte el. „Mare parte dintre figuranţi nu au mai participat niciodată la aşa ceva şi atunci domnul Sergiu Nicolaescu, fiind regizor, s-a mai supărat...reluări, reluări la infinit până când domnul Sergiu Nicolaescu era mulţumit”, îşi aminteşte Constantin Leah.

„Atunci un salariu era de 2.000 lei, pentru o cascadorie cu motocicleta un vecin de aici a fost remunerat cu 5.000 de lei”, adaugă el. În timpul filmărilor, castelul a fost incendiat, iar urmele încă se văd. „Se vede la geamul de pe colţ cum este rama arsă, ramele erau imbrăcate cu vată impregnată cu motorină şi li s-a dat foc”, a spus localnicul.

Clădirea construită în stil italian este scoasă la vânzare de proprietar, o firmă de construcţii cu acţionari din Italia, pentru suma de 350.000 de euro. Castelul părăsit de peste 20 de ani a fost construit lângă drumul ce şerpuieşte pe lângă râul Ampoi, în prezent DN74, ce face legătura între Alba Iulia şi Abrud. 

Clădirea a fost ridicată în perioada 1936 – 1939 de Ion Giugurtu, fost premier al României şi acţionar la minele de aur din zona Zlatna. Este compus din 19 camere şi are o suprafaţă construită de 1.400 metri pătraţi. După naţionalizare, imobilul a fost folosit ca sediu al unei societăţi miniere, iar din anii 50, ca sediu de şcoală pentru copiii din zonă şi ca tabără şcolară în timpul verii.