Trasee turistice spectaculoase din zona Munţilor Trascău, omologate de Ministerul Turismului
0Ministerul Turismului a omologat recent două trasee turistice în zona Munţilor Trascău, decizie care permite trasarea şi întreţinerea acestora pentru turişti.
Primul traseu se desfăşoară pe ruta Cabana Râmeţ – Cheile Râmeţului (prin apă) – Cheia – Valea Poienii – Sub Piatră – Sălciua de Jos, pe teritoriul comunelor Râmeţ şi Sălciua. Marcajul traseului este cu cruce albastră, iar durata de parcurgere este cuprinsă între 9-10 ore.
Gradul de difucultate este unul mediu, ceea ce însemană că turiştii care aleg să parcurgă acest traseu nu au nevoie de echipament special. Al doilea traseu omologat oficial are următoarea rută: Sălciua de Jos – Poiana Şipote – Peştera Poarta Zmeilor – Platoul Bedeleu - Cheile Plaiului – Izvoarele, pe teritoriul comuneor Sălciua şi Livezile. Marcajul traseului este simbolul ”cruce roşie”, iar durata de parcurgere este de 5-6 ore.
Şi acesta are un nivel mediu de dificultate şi poate fi parcurs tot timpul anului. Ambele trasee sunt amenajate şi
întreţinute de Serviciul Public Judeţean Salvamont Alba cu sprijinul Consiliului Judeţean şi traversează zona spectaculoasă a masivului Bedeleu. Pe aceste trasee se află cel puţin două atracţii turistice deoebite: satul Sub Piatră şi peştera Huda lui Papară. Satul Sub Piatră este amplasat în Masivul Bedeleu din Munţii Trascău. Se poate ajunge cel mai simplu de pe DN 75, Turda – Cîmpeni, din comuna Sălciua. Din centrul comunei existră un drum care poate fi parcurs cu maşina, în timp ce din satul Sălciua de Jos există şi un traseu de drumeţie care durează aproximativ o oră.
Satul Sub Piatră a fost, în mare parte, parasit de localnici, dar a devenit un loc de pelerinaj turistic şi religios. Este amplasat pe Valea Morilor la aproximativ cinci kilometri de centrul comunei. S-au construit case de vacanţă şi o pensiune modernă, în apropierea unei mănăstiri vechi de sute de ani şi a peşeterii Huda lui Papară.
Amatorii de senzaţii tari pot urca pe un traseu marcat până pe Masivul Bedeleu, la peste 1000 de metri altitudine. Valea Morilor este scurtă şi apare pe gura gigantică a peşterii Huda lui Papară. După un traseu plin de repezişuri şi cascade se varsă în Arieş după numai patru kilometri, coborând o diferenţă de nivel de 260 metri. Panta mare de coborâre a favorizat construirea morilor de apă. Au fost identificate urmele a 12 astfel de mori,dar din păcate nu mai există niciuna care să funcţioneze în prezent.
Bisericuţa de lemn care a precedat mănăstirea de azi a fost ridicată după anul 1300 în faţa peşeterii şi era menită să-i protejeze pe săteni de duhurile rele din peşteră, care „provocau adesea viituri pe vale“. Deşi a fost arsă de tătari, dărâmată, dinamitată de armata imperială, bisericuţa a fost mereu refăcută pe aceeaşi temelie. A fost reconstruită ultima dată la 1797, iar în 1992 s-a ridicat alături o biserică nouă şi un schit de călugăriţe ortodoxe „Sfânta Paraschiva“. În incinta mănăstirii se află veşmintele sfintei şi două icoane foarte vechi. Aproape de lăcaşul de cult, jos pe vale, lângă Huda lui Papară, se află un bogat izvor considerat tămăduitor. La Pensiunea Sub Piatră cazarea şi meniul sunt accesibile ca preţ, iar pesiajul este încântător. De aici se poate pleca în drumeţii în natura sălbatică a Trascăului.
Peştera Hudă lui Papară este renumită pentru mărimea sa, 5.200 metri lungime, dar şi pentru viiturile care se produc periodic în interiorul acesteia. De cum ajungi în prin aproprierea peşterii te întâmpina un portal înalt de 37 metri, cu o formă de canion, fiind parţial inundat. Traseul peşterii are câteva “obstacole”: cascade şi stânci, ajungându-se mai întâi în Sala Minunilor, cu o lungime de peste 120 metri şi o lăţime de 75 metri. În peşteră există cea mai mare colonie de lilieci din Europa, de peste 50.000 de exemplare. Pentru a ajunge la Peştera Hudă lui Papară, pe lângă traseul din Sălciua mai există unul care pleacă de la cabana Râmeţ prin Cheile Râmeţului şi localitatea Cheia, semnalizată cu cruce albastră şi care durează 4-5 ore.
Peştera este o străpungere hidrologică a fâşiei de călcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni şi Seaca) îşi unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² şi se pierd în masivul de calcar Vânătările Ponorului. Apa ce dispare în Ponorul Vânătare, apare în partea terminală a peşterii după numai 15-18 metri şi după ce parcurge pe galeria activă un traseu S-N de 1.200 de metri cu o cădere de 92 m apare la lumina printr-un gigantic portal. Temperatura aerului în coridorul principal este cuprinsă între 10 şi 11,5 °C, iar în Sala Minunilor de la 13°C până la peste 20 °C. Nu poate fi vizitată decât cu echipament special şi de persoane care deţine cunoştinţe şi pregătire în domeniu. În 2010, trei cercetărori au fost blocaţi în peşteră de o viitură. Au fost scoşi după aproape o zi de salvatorii speologi.