Trafic rutier blocat pe Transalpina. Șoseaua a fost acoperită de aluviuni

Trafic rutier blocat pe DN67 C - Transalpina între Șugag și Obârşia Lotrului. Blocajul a apărut marți, 23 august, din cauza aluviunilor ajunse pe carosabil de pe versanți, în urma ploilor torențiale din ultimele ore.

Potrivit Centrului INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că pe DN67C Sugag – Obârşia Lotrului, judeţul Alba, traficul rutier este blocat din cauza a mari cantități de aluviuni ajunse pe carosabil de pe versanți, la km 107(loc. Tău Bistra).

Nu sunt victime sau pagube materiale. Se acționează cu două utilaje pentru degajarea suprafeței de rulare.

Se estimează ca în aproximativ 45 de minute, traficul să fie reluat, au anunțat reprezentații IPJ Alba, în jurul orei 17.30.

Despre Transalpina

Transalpina(DN 67C) este un drum național din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii.

Transalpina străbate patru județe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județele Gorj și Vâlcea, unde se prezintă ca o "șosea de creastă", trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m).

Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Există și o legendă locală care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale.

Potrivit altor surse, șoseaua a fost refăcută și pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită.

Cert este că acest traseu, cunoscut ca "Poteca Dracului", a fost inițial o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu turmele de oi în Țara Românească.

În lucrarea sa Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739), istoricul Constantin C. Giurescu arată că încă din anul 1731 autoritățile austriece propuneau construirea unui drum transcarpatic pe traseul vechiului drum de transhumanță ce lega Transilvania de Oltenia.