„Renegaţii“. Cum urmărea Securitatea românii care fugeau în Ungaria
0Securitatea comunistă era foarte preocupată de soarta românilor care fugeau din ţară în Ungaria şi posibilele acţiuni anti-româneşti ale acestora. Operaţiunea de urmărire a acestora a fost denumită ”Renegaţii”.
Exodul cetăţenilor români s-a aceentuat în ultimii ani ai regimului comunist care a căzut în Decembrie 1989, cei mai mulţi fiind etnici maghiari care fugeau în Ungaria.
O statistică realizată la nivelul ţării, cuprinsă într-un document (Stadiul actual şi calitatea realizării sarcinilor în acţiunea ”Renegaţii”) din noiembrie 1989, publicat de CNSAS, arată că în perioada 1987 - 1988 şi în primele luni ale anului 1989 au fugit sau au rămas ilegal în Ungaria peste 6.000 de români.
În luna mai 1988, Direcţia I a Securităţii a ordonat luarea de măsuri la nivelul tuturor judeţelor în scopul identificării nominale a fugarilor.
Astfel, până la 31 martie 1988 s-a stabilit că se află în Ungaria circa 6.300 de cetăţeni români. 46% dintre aceştia au plecat cu paşapoarte şi permise de mic trafic de frontieră, iar 54% au trecut ilegal frontiera. 80% dintre românii aflaţi în Ungaria era de naţionalitate maghiară, 2,8% erau români, iar 8,7% - romi.
”Asupra acestora s-a acţionat sistematic de la începutul anului 1988 de către organele ungare de informaţii, reprezentanţii unor organizaţii naţionalist-iredentiste, cât şi cele ale bisericii reformate şi catolice ori ale emigraţiei din SUA, în sensul prelucrării şi educării în spirit naţionalist-iredentist şi antiromânesc”, se menţionează în document.
Foto: arhiva CNSAS
Într-un alt înscris oficial se susţinea că ”unii transfugi, inclusiv dintre cei de naţionalitate română se dedau la acţiuni de incitare a unor cetăţeni pentru a părăsi ţara”. Sunt oferite exemplificări cu organizarea unor demonstraţii antiromâneşti la Budapesta şi în alte oraşe din Ungaria. Securiştii români mai afirmau că organizaţia ”Crucea Roşie” era ”manevrată” pentru demersuri în vederea realizării reîntregirii familiilor. Mai mulţi turişti care au sosit în 1988 în judeţe din vestul ţării erau, în opinia securităţii române, ”emisari ai fugarilor trimişi la familii pentru a obţine şi scoate din ţară bunuri ori documente”.
Foto: arhiva CNSAS
”Mai mulţi fugari au fost constituiţi în aşa-zisa organziaţie România Liberă afiliată la Uniunea Mondială a Românilor Liberi condusă de Ion Raţiu de la Londra, care, în tot anul 1988 precum şi în prezent, a continuat să iniţieze acţiuni duşmănoase susţinând o virulentă propagandă denigratoare, calomniatoare, la adresa ţării noastre”, se mai susţine în documentul din arhiva CNSAS.
Organizaţia era considerată răspunzătoare de răspândirea de ”fiţuici cu caracter ostil” la Cluj-Napoca, Braşov şi Harghita şi se susţinea că ar fi reuşit să constituie filiale la Oradea, Timişoara şi Cluj-Napoca.
Rolul acestora ar fi fost de atragere de simpatizanţi şi aderenţi, asigurarea legăturilor cu familiile din România şi înlesnirea trimiterii în Ungaria a actelor de studii sau de vechime în muncă. ”Documentele şi alte materiale sînt scoase din ţară prin intermediul unor turişti străini, îndeosebi unguri şi cehoslovaci”, mai susţineau reprezentanţii securităţii. Aceştia afirmau că au identificat ”o altă acţiune provocatoare a cercurilor ostile”, respectiv ”realizarea înfrăţirii unor localităţi din Ungaria şi Transilvania”.
Foto: arhiva CNSAS
”Se preconizează ca majoritatea oaşelor şi comunelor din ţara vecină să-şi aleagă cîte o localitate din Transilvania şi apoi să facă demersuri pentru realizarea unor legături permanente, începînd de la organele locale de partid şi de stat pînă la conducerile şcolilor, întreprinderilor etc”, se afirma în ordinul emis de Direcţia I a Securităţii privind contracararea activităţii organizaţiei „România Liberă” din Ungaria.
Foto: arhiva CNSAS
În consecinţă, securiştii din judeţe au primit sarcina de a intensifica controlul informativ-operativ asupra rudelor şi relaţiilor transfugilor din ţara vecină. O altă sarcină se referea la numărarea cu exactitate a românilor care au fugit în Ungaria. Se încerca, astfel, contracararea cifrei avansate de partea maghiară, care susţinea prezenţa pe teritoriul său a 13.000 de români şi solicita sprijinul Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiaţi.