Războiul DNA-DIICOT în celebrul dosar Berbeceanu se va încheia, după 9 ani de judecată, cu prescrierea faptelor
0După nouă ani de judecată, din care trei a fost în stare de suspendare, dosarul care a opus DNA și DIICOT în celebrul caz al comisarului-șef Traian Berbeceanu, fost comandant al BCCO Alba Iulia, a ajuns la final cu toate faptele prescrise.
Completul de cinci magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit data de 8 ianuarie 2024 pentru pronunțarea definitivă. Surse juridice susțin că instanța ar urma să pronunțe o soluție de încetare a procesului penal având în vedere prescrierea faptelor.
Pronunțarea ar putea fi amânată dacă nu se reușește finalizarea motivării până atunci, dar acest lucru nu va influența hotărârea judecătorilor. Prescrierea faptelor ar putea determina revenirea fostului procuror șef de la DIICOT Alba Iulia pe postul deținut la momentul trimiterii în judecată, cu achitarea tuturor drepturilor salariale pe o perioadă de 10 ani.
În 30 iunie 2016, la doi ani de la începerea procesului, fostul şef al BCCO Alba Iulia, Traian Berbeceanu, a fost achitat în dosarul penal deschis de DIICOT iar procurorii acuzaţi de DNA că au fabricat probele care au dus la incriminarea, arestarea şi înlăturarea sa au fost condamnaţi la închisoare. De asemenea, Traian Berbeceanu ar fi trebuit să primească peste 100.000 de euro, daune morale şi materiale de la foştii săi anchetatori.
Fostul procuror Ioan Mureşan, de la DIICOT Alba Iulia, a primit 7 ani de închisoare pentru represiune nedreaptă, abuz în serviciu şi fals intelectual. Poliţistul Alin Mirel Muntean a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru represiune nedreaptă şi fals intelectual, iar ex-procurorul Nicolaie Ioan Cean, tot de la DIICOT, a primit 2 ani cu executare pentru complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă. Traian Berbeceanu s-a pensionat în 2018.
Probe false și martori cu declarații neadevărate
Cea mai gravă fapta de care sunt acuzați foștii procurori, cea de represiune nedreptă, se pedepsește cu maximum 10 ani de închisoare, iar termenul de prescripție este de 8 ani. În cealaltă zonă a dosarului, unde este plasat și Berbeceanu, cea mai gravă acuzație ar fi cea de spălare a banilor, pedepsită cu 12 ani de închisoare și cu un termen de prescripție de 10 ani. Faptele de care sunt acuzați inculpații au avut loc până în 2013.
Magistrații au precizat în motivarea primei sentințe că inculpaţii au cunoscut faptul că şeful Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate, Traian Berbeceanu, nu a săvârşit infracţiunile de care era acuzat, dar au acţionat în aşa fel încât poliţistul să fie incriminat, reţinut, arestat preventiv şi, implicit, schimbat de la conducerea Brigăzii. Prin decizia primei instanţe, s-a confirmat că au fost falsificate probe, iar unii martori au fost obligați să dea declarații împotriva fostului șef al BCCO Alba Iulia. Berbeceanu a fost găsit nevinovat în cazul acuzațiilor de luare de mită, sprijinire grup infracțional organizat, spălare de bani, fals în declarații, fals sub semnătură privată, complicitate la delapidare, fapte de care l-au acuzat procurorii DIICOT în 2013.
Iniţial, dosarul a avut două părţi, iar inculpaţii au fost trimişi în judecată separat: lotul „Berbeceanu” de către DIICOT la Tribunalul Bucureşti, iar lotul „Mureşan” de către DNA la ÎCCJ. Judecătorul de fond de la instanţa supremă a decis conexarea celor două cauze într-un singur dosar.
Dosarul a fost suspendat timp de aproape trei ani din 2019, până în ianuarie 2023, după ce magistrații au decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Sesizarea a fost determinată de o decizie a Curții Constituționale potrivit căreia „a existat un conflict între ÎCCJ şi Parlament în ceea ce privește constituirea completelor de trei judecători”. Judecarea cauzei în apel a fost reluată în ianuarie 2023.