Primul manuscris din România înscris pe lista UNESCO. Are o vechime de 1.200 de ani și este scris cu litere de aur

Includerea manuscrisului Codex Aureus, cu o vechime de peste 1200 de ani, în registrul Memoria Lumii al UNESCO reprezintă o premieră istorică pentru România, fiind primul document din țara noastră care a ajuns în această listă.

La nivel mondial, doar 496 de documente fac parte din registrul UNESCO Memory of the World (Memoria Lumii), ultimele 11, printre care și Codex Aureus, fiind incluse în 18 mai 2023.

Manuscrisul aflat în România este un fragment dintr-un evangheliar latin, scris și pictat cu aur și culori vegetale în scriptoriul școlii de curte (Schola Palatina) de la Aachen (Aix-la-Chapelle), în anul 810, la comanda lui Carol cel Mare.

În literatura de specialitate din Occident, manuscrisul este cunoscut sub numele: DAS LORSCHER EVANGELIAR (Evangheliarul de la Lorsch). Manuscrisul ajunge în proprietatea mănăstirii benedictine S. Nazarius din Lorsch, apare în catalogul-manuscris al bibliotecii ordinului, redactat în anul 1860, sub titlul: „Evangelium scriptum cum auro pictum habens tabullas eburneas” („Evangheliar scris si pictat cu aur avand copertele din fildeș”).

În anul 1556 manuscrisul ajunge la Biblioteca din Heidelberg, iar în anul 1782, Evangheliarul de la Lorsch Partea I este cumpărat de către episcopul Transilvaniei, Ignatius Batthyáni de la cardinalul Vienei, arhiepiscopul Christophor Migazzi, fiind adus la biblioteca pe care a înființat-o la Alba Iulia.

Proiect inițiat de un profesor din Trier - Germania

Potrivit reprezentanților Bibliotecii Batthyaneum, proiectul a fost depus de către profesorul dr. Michael Embach, pe atunci directorul Bibliotecii Municipale din Trier. Este un proiect multi-național în care România se regăsește alături de Franța, Germania, Marea Britanie și Austria.

Deoarece statul Vatican face parte integral din patrimoniul UNESCO, nu apare pe această listă. Cealaltă jumătate a codicelui Aureus, aflată în Biblioteca Vaticanului, adică Evangheliile lui Ioan și Luca (inclusiv coperta), este deja în patrimoniul UNESCO.

„Această reușită nu ar fi fost posibilă fără entuziasmul și susținerea neîntreruptă a proiectului de către Adrian Cioroianu, fostul Ambasador UNESCO al României, actualul Director general al Bibliotecii Naționale a României, care a înțeles rapid amploarea și importanța proiectului, și implicarea șefului actual al Filialei Batthyaneum, Cristian Mladin, cel care a păstrat permanent legătura cu profesorul Michael Embach și cu reprezentantul german al UNESCO, Andreas Salz. Trebuie să-l menționăm și pe Adrian Papahagi, profesor UBB și codicolog de renume, care ne-a făcut cunoștință cu profesorul Michael Embach”, au mai precizat cei de la Biblioteca Batthyaneum.

Registrul Memoria Lumii este o inițiativă elaborată în 1992 de UNESCO „pentru conservarea patrimoniului documentar al umanității”. În 1997 au fost înscrise în registru primele documente.

El conține valoroase colecții de carte, manuscrise, partituri muzicale, unicate, imagini, documente sonore și video, „care reprezintă memoria colectivă a oamenilor din diferitele țări ale lumii”. Nominalizarea nu este un sprijin financiar, ci trebuie înțeleasă ca o onoare: la fel ca în cazul celorlalte programe UNESCO, statele de origine se angajează să asigure „păstrarea și disponibilitatea”  patrimoniului documentar în serviciul comunității internaționale.

Statele membre pot nominaliza din doi în doi ani maxim două documente noi pentru această listă, care sunt analizate de un organism consultativ internațional. Regula nu a mai fost păstrată în ultimii ani, astfel încât înscrierea din 2023 este prima de după anul 2017.

Lista completă a codicelor înscrise în UNESCO în 2023:

1. Evangheliarul lui Godescalc (Paris, Biblioteca Națională a Franței, Nouv. Acq. Lat. 1203)

2. Evangheliarul de St.-Martin-des-Champs (Paris, Biblioteca Națională a Franței, Bibliothèque de l'Arsenal, Ms. 599)

3. Codicele Ada (Biblioteca Municipală din Trier, Hs. 22)

4. Codicele Ada, coperta (Biblioteca Municipală din Trier, Hs. 22)

5. Psaltirea lui Dagulf (Viena, Biblioteca Națională a Austriei, Cod. 1861)

6. Fragment cu revelația lui Zaharia (Londra, British Library, Cotton Claudius B. V. fol. 134v)

7. Evangheliarul lui Centula (Abbeville, Biblioteca Municipală, Ms. 4 [1])

8. Evangheliar de origine necunoscută (Londra, British Library, Cod. Harl. 2788)

9. Evangheliarul St. Médard din Soissons (Paris, Biblioteca Națională a Franței, Ms. lat. 8850)

10. Codex Aureus sau Evangheliarul din Lorsch (Biblioteca Națională a României, Filiala Biblioteca Batthyaneum, Ms. II.1)

11. Codex Aureus sau Evangheliarul din Lorsch, coperta cu panouri din fildeș (Londra, Victoria and Albert Museum, Inv.-No. 138-1866)