Povestea celebrei maşini de cusut Casnica fabricată la Cugir. Un exemplar a ajuns sub formă de cadou până la Stalin
0La Cugir a fost fabricată în urmă cu peste 70 de ani prima maşină de cusut din România. Era denumită Casnica, iar un exemplar a ajuns chiar şi la liderul sovietic Stalin.
Producţia de maşini de cusut a început, în fabricile din Cugir, în anul 1946. Au fost produse mai întâi maşini de cusut casnice, iar apoi cele industriale de tipul MCI – 1, care vor fi folosite pe linia de producţie de către Fabrica de Confecţii Bucureşti (APACA) şi de alte unităţi din ţară. Acest tip de maşină de cusut se va produce până în anul 1974.
În acelaşi an, în secţiile fabricii de la Cugir se pun bazele producţiei primelor maşini-unelte, iar în paralel se produc şi primele maşini de cusut industriale. Apoi, în 1948, la Cugir începe să fie fabricată în serie prima maşină de cusut de larg consum: „Casnica”. Iar în 1953, se construieşte şi secţia în care urma să fie fabricate exclusiv aceste maşini de cusut. Este produsă în serie până în anul 1955, când va fi înlocuită pe piaţă de „Casnica Super”.
Carcasa maşinii de cusut era confecţionată din „fontă de compoziţie chimică deosebită, cu o cristalizare fină şi o reparaţie omogenă de grafit”, după cum se preciza în presa vremii. Piesele care alcătuiau maşina de cusut erau confecţionate din oţel tratat termic. Vopseaua care asigura aspectul maşini de cusut, pentru eventualii clienţi pe piaţa de export, se realiza în atelierele de vopsitorie ale fabricii.
8000 de verificări erau necesare la capitolul controlului calităţii pieselor, până ca maşina de cusut, produsul final, să ajungă pe piaţă şi apoi în casele oamenilor. De asemenea, era supusă unui rodaj de timp 2 ore, iar apoi la proba de cusut.
“Maşina de cusut fabricată de CMC Cugir, prin calităţile sale de execuţie, de funcţionare şi tehnice, concurează cu cele puse în vânzare de firmele străine, prin construcţia sa simplă şi robustă”, era descris produsul în ziarele de atunci. Maşina de cusut „Casnica” era de două tipuri: acţionată prin apăsarea unei pedale şi cu motor electric. Potrivit presei vremii, noul produs de pe piaţă putea fi folosit în domeniile confecţii şi croitorie.
Cele mai cunoscute modele au fost “Casnica” (1948), ,,Casnica Super” (1955), ,,Ileana” (1959-1960), ,,Sanda” (1968-1972), ,,Iris” şi “Veronica”. După anul 1990, piaţa internaţională de profil se diversifică cu maşini de cusut din import, iar comenziile către fabrica din Cugir încep să scadă treptat. În anii 1998 -1999, secţia de maşini de cusut îşi închide porţile. O astfel de maşină de cusut i-a fost oferită de către muncitorii fabricii din Cugir şi celebrului lider rus, Stalin.
Uzina de Cugir la începuturile existenţei sale
În anii Epocii de Aur, circula o anecdotă prin oraş: „dacă luai din fabrică o maşină de cusut, piesă cu piesă şi apoi încercai să o montezi acasă, te trezeai că iese un… Kalaşnikov!”. Era o trimitere la faptul că uzina din Cugir producea şi armament şi muniţie. În prezent la Cugir se fabrică exclusiv armament şi muniţie, producţia civilă fiind oprită în urmcă cu 20 de ani.