Personalitatea lui Adalbert Cserni, arheologul care a descoperit palatul guvernatorului celor trei Dacii, în dezbatere internaţională la Alba Iulia
0La conferinţa internaţională de la Alba Iulia participă reprezentanţi ai unor prestigioase instituţii universitare şi muzeale din Anglia, Austria, Franţa, Rusia şi Ungaria, precum şi din România. Evenimentul marchează un secol de la moartea lui Adalbert Cserni.
Conferinţa de la Alba Iulia, care-l are în prim-plan pe Adalbert Cserni, are loc în perioada 15-18 aprilie, în Palatul Apor (rectoratul Universităţii 1 Decembrie 1918). Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia, Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia şi Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia.
A descoperit Palatul Guvernatorului celor trei Dacii
În deschiderea Conferinţei internaţionale, Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii, a readus în atenţie mărturia lui Cserni legată de motivele care l-au determinat să îmbrăţişeze arheologia.
„Am văzut că plantele rămân aceleaşi şi animalele nu pier din jurul Alba Iuliei, căci se îngrijeşte maica natură de perpetuarea lor; în schimb antichităţile din Apulum, odată scoase la lumina zilei, se prăpădesc irevocabil şi pentru totdeauna; salvarea lor este o datorie ştiinţifică mai imperioasă şi mai grabnică. Pentru aceea m-am făcut arheolog“.
Una dintre cele mai importante realizări ale sale este legată tocmai de înfiinţarea primului muzeu de arheologie din Alba Iulia, care a stat la temelia actualului Muzeu al Unirii. Cserni este considerat primul arheolog din lume care a descoperit şi cercetat sistematic un Palat al unui guvernator roman. Vorbim de Palatul guvernatorului celor trei Dacii de la Apulum (Alba Iulia), sediul oficial al administraţiei provinciale romane. Aici îşi avea reşedinţa guvernatorul- cel mai înalt demnitar al Daciei şi reprezentantul împăratului în provincie. Prin săpăturile efectuate, Cserni a scos la iveală o parte însemnată a edificiului, în perioada 1888-1908.
Adalbert Cserni, în prim-plan, în timpul săpăturilor de la Palat Guvernatorului Sursa: edu.kindergraff.ro
„Descoperirea se alătură extrem de puţinelor clădiri similare cunoscute în întreg Imperiul Roman, fie că vorbim de cel de la Aquincum (Budapesta, Ungaria), sau de cele dezvelite la Colonia Claudia Ara Agrippinensis (Köln, Germania) ori Carnuntum (Petronell, Austria)“, scrie Cristian Ioan Popa, expert în reconstituiri istorice, pe http://edu.kindergraff.ro (proiect finanţat de Primăria municipiului Alba Iulia). Urmele Palatului pot fi văzute în zilele noastre pe strada Munteniei, aproape de centrul administrativ al oraşului actual.
Participanţii prezenţi la deschiderea Conferinţei au evidenţiat şi faptul că lui Cserni i se datorează şi vizita la Alba Iulia a celebrului arheolog german Theodor Mommsen, invitat să descopere şi să autentifice vestigiile Apulum-ului (n.r.Alba Iulia) roman.
Imagine de la deschiderea Conferinţei „Cserni şi contemporanii săi“
Ierbarul cu plante de acum 200 de ani
Dovezi ale preocupărilor botanice ale lui Cserni se păstrează la Muzeul Naţional al Unirii. Ierbarul care-i poartă numele are 34 de mape, respectiv 1.119 planşe. Mapele naturalistului au fost cercetate de Gabriela Mircea şi Doina Dreghiciu. „Evaluându-se, în mare sau mai în detaliu, conţinutul acestor mape, se pot face mai multe observaţii, mai mult de natură istorică şi documentară decât botanică, în faza actuală de abordare a moştenirii amintite, lăsată nouă de Adalbert Cserni“, susţin cercetătoarele Ierbarului. Momentele forte ale căutărilor botanice ale naturalistului sunt încadrate între 1865-1890.
Cariera naturalistului s-a interesctat şi cu institutul Batthyaneum din Alba Iulia. „Actuala Bibliotecă Batthyaneum conservă nu doar carţile acestuia, ci mai ales o însemnată parte din documentele personale, relative la cariera de arheolog“, spune Doina Hendre Biro, directorul instituţiei.
Adalbert Cserni (1842-1916), originar dintr-o familie de cehi, şi-a petrecut copilăria la Sibiu. La Alba Iulia a ajuns ca profesor de ştiinţele naturii. Studiile universitare în domeniul ştiinţelor naturale le-a încheiat în Cluj- Napoca cu un doctorat, la vârsta de 40 de ani. Savant de talie mondială, Cserni a rămas în memoria colectivă ca o personalitate enciclopedică: naturalist, arheolog, istoric, numismat, geolog, astronom, dar şi fotograf. (Articol scris de NICU NEAG)
Citiţi şi: