Patrimoniul Roşiei Montane, subiect de dispută pentru istorici
0Controversatul proiect minier privat de la Roşia Montană a ajuns în faza disputelor dintre specialiştii în restaurare şi protejare a patrimoniului cultural naţional. De o parte se află autorii raportului comisiei prezidenţiale privind patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale, iar de cealaltă parte se află autorii programului naţional de cercetare Alburnus Maior.
Citiţi şi: Tribunalul Alba a admis majorarea capitalului social la Roşia Montană Gold Corporation
Disputa a plecat de la criticile lansate, în raportul întocmit de comisia prezidenţială, asupra arheologilor ce au lucrat la Roşia Montană
„Cea mai gravă amputare a mediului istoric românesc“
„Cazul Roşia Montană exemplifică în cel mai înalt grad posibilitatea de atingere a securităţii naţionale, prin distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran. Valorosul program de cercetare Alburnus Maior nu a reuşit să înlăture punerea în practică a principiului periculos de acordare necondiţionată a certificatelor de descărcare arheologică“, se afirmă în raportul întocmit de comisia desemnată de preşedintele ţării.
Aceasta a fost coordonată în calitate de co-preşedinţi de Dan Mohanu, şeful catedrei de restaurare patrimoniu din Universitatea Naţională de Arte, şi de Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. Autorii documentului afirmă că demararea proiectului de exploatare a aurului va arăta, pe plan internaţional, că statul român nu îşi respectă propriile legi şi cu atât mai puţin angajamentele externe.
„Distrugerea parţială sau totală a Roşiei Montane ar însemna cea mai gravă amputare a mediului istoric românesc. Cum Roşia Montană a fost declarată monument de valoare excepţională prin Legea 5/2000, săpăturile de salvare nu trebuiau să continue fără ca Guvernul României să fi clamat interesul naţional în această investiţie“, mai susţin autorii raportului, care propun includerea Roşiei Montane în patrimoniul mondial UNESCO.
„Aprecieri nedocumentate“
Reacţia arheologilor şi istoricilor care au lucrat la Roşia Montană a venit, ieri, prin intermediul unei scrisori deschise semnate de Paul Damian, director adjunct ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie al României şi coodonator al programului Alburnus Maior.
„Analiza situaţiei de la Roşia Montană a folosit o metodologie care nu corespunde rigorilor ştiinţifice. Concluziile s-au bazat exclusiv pe surse secundare: mass media şi poziţia ONG-urilor opozante, precum şi experţi cu poziţii publice contra proiectului “, susţine arheologul în scrisoare.
Coordonatorul programului mai afirmă că documentul conţine aprecieri cu caracter general, nedocumentate, şi ignoră realitatea de la faţa locului, în condiţiile în care nu a fost efectuată o vizită în teren. „Cea mai elocventă dovadă a necunoaşterii realităţilor locale este ilustrarea cu o poză de la cariera de cupru din Roşia Poieni prezentată în raport drept cariera de la Roşia Montană“, se mai afirmă în scrisoarea deschisă.
Reprezentanţii companiei Roşia Montană Gold Corporation susţin că au investit până acum 10 milioane de dolari în programul de cercetare Alburnus Maior.