Palatul Cultural din Blaj, distins cu premiul ”Europa Nostra” al Comisiei Europene FOTO

Palatul Cultural din Blaj a câştigat premiul Europa Nostra 2017, al Comisiei Europene, la categoria „Conservare”, cea mai mare distincţie în domeniul patrimoniului. Palatul a trecut printr-o transformare spectaculoasă. La finalul lucrărilor de restaurare, clădirea poate fi considerată unul dintre cele mai importante edificii culturale din România.

Comisia Europeană şi Europa Nostra au anunţat miercuri câştigătorii Premiului Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural 2017/ Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincţie din Europa în domeniul patrimoniului.

Anul acesta au fost premiate două exemple din România: Palatul Cultural din Blaj, în categoria „Conservare”, şi Zoltán Kallós, în categoria „Serviciu dedicat”, propus pentru premiu de către Csaba Sógor, deputat în Parlamentul European.

Cei 29 de laureaţi din 18 ţări sunt recunoscuţi pentru realizările lor notabile în conservare, cercetare, servicii dedicate şi educaţie, formare şi sensibilizare. Juriul, format din experţi independenţi, a examinat un total de 202 dosare, prezentate de organizaţii şi persoane fizice din 39 de ţări din Europa. „Administraţia Blajului a izbutit cu succes, prin intervenţii minime, să evoce arhitectura pierdută a clădirii istorice aflate în ruină. Prin adăugarea doar a unor funcţiuni şi elemente structurale esenţiale, fără demolări, s-a reuşit valorificarea vestigiilor patrimoniului existent”, se precizează în motivaţia juriului pentru acest premiu. Palatul Cultural din Blaj a trecut printr-o transformare spectaculoasă. La aproape patru ani de la debutul lucrărilor, clădirea poate fi considerată unul dintre cele mai importante edificii culturale din judeţul Alba, dar şi din România.

”Toate elementele structurale, zidării, planşee, scări şi acoperiş au fost puternic deteriorate, necesitând însemnate consolidări structurale. Restaurat cu un buget modest, provenit din fonduri publice, Palatul a fost readus la forma sa originală, evocându-se totodată istoria sa recentă. De exemplu, cărămida păstrată aparentă, precum şi tavanul retras, amintesc vizitatorului de istoria traumatică a incendiulu", arată sursa citată. Totodată, juriul a consemnat şi a apreciat mult "felul în care clădirea a încurajat o implicare socială vie, precum şi impactul social şi economic pe care aceasta l-a avut asupra comunităţii locale".

Spaţii luminoase, cu accente contemporane şi nuanţe subtile vor putea găzdui spectacole de teatru, balet, operă, expoziţii şi alte evenimente culturale. Palatul Cultural din Blaj se află în centrul istoric al Blajului, în Piaţa 1848, fiind cuprins în zona de protecţie a monumentelor istorice de importanţă naţională din oraş. Clădirea iniţială a fost proiectată în 1930, de arhitectul Victor Smigelschi, pentru a găzdui evenimente organizate de Asociaţia culturală ASTRA. A fost inaugurată şase ani mai târziu, în 1936, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a întregului guvern şi a găzduit toate evenimentele culturale din perioada interbelică. Chiar dacă amenajarea are amprentă contemporană, transmite povestea traumei suferite de clădire în urmă cu aproape 20 de ani.

Tot aici au funcţionat, pe rând, Muzeul de Istorie şi Etnografie, Biblioteca Oraşenească şi Centrul de Radioficare. Imobilul a fost în proprietatea Bisericii Române Unite cu Roma Greco-Catolice, apoi a trecut la stat, în administrarea Ministerului Artelor (Ateneul Popular „Horea, Cloşca şi Crişan” din Blaj). După 1989, a fost retrocedat Mitropoliei Române Unite cu Roma Greco-Catolice. Ultima dată, clădirea a găzduit cinematograful “Nicolae Bălcescu”. În decembrie 1995, un incendiu imens a distrus clădirea în proporţie de 40%. Mai rămăseseră doar pereţii exteriori şi o parte din încăperile de la primul etaj.

Noul Palat Cultural din Blaj are, în funcţie de activităţile găzduite, între 50 şi 250 de locuri. Are de o scenă multifuncţională şi de o sală flexibilă. Pereţii interiori sunt din cărămidă aparentă, evidenţiaţi cu luminatoare din acoperiş.

Clădirea este structurată pe trei nivele, demisol, parter şi etaj pe laturile de nord şi vest. Arhitectul Vlad Rusu, coordonatorul echipei de arhitecţi care a întocmit proiectul, a prezentat, la începutul investiţiei, detalii despre amenajare: „Noi am păstrat în foarte mare măsura compartimentările care există. Intrarea principală rămâne cea din piaţă. Se va intra într-un hol de primire, iar foaierele care există şi în prezent vor fi reabilitate şi se vor păstra în forma actuală, iar sala multifuncţională, sala de spectacole, este gândită de aşa natură încât să funcţioneze atât cu scaune, cât şi fără scaune, în sensul că acest spaţiu va fi, în funcţie de manifestările pe care le va găzdui, foarte flexibil. Scaunele se pot strânge şi se pot depozita într-un loc, astfel încât spaţiul să poată fi disponibil pentru cât mai multe tipuri de evenimente. Ca şi amenajări interioare, am încercat să punem amprenta pe o reabilitare contemporană, care să sugereze povestea clădirii, în sensul că am lăsat toţi pereţii existenţi cu cărămidă aparentă”.

Proiectul a inclus şi un nou acoperiş pentru sala de spectacole şi pentru turnul scenei, anterior neacoperit), cu două luminatoare pe laturile lungi ale sălii şi care, prin lumină zenitală, evidenţiază textura cărămizii aparente. Refacerea Palatului Cultural din Blaj este urmarea unui parteneriat încheiat în 2013 între Consiliul Local Blaj şi Consiliul Judeţean Alba.